Alea ACTA est!

Anti-Counterfeiting Trade Agreement, ACTA, pare, la prima vedere, o reglementare benefică de comerţ internaţional care să protejeze drepturile proprietăţii intelectuale, drepturile de autor. Dar cum toate drumurile pavate cu intenţii bune duc direct în infern, nici ACTA nu face excepţie. În forma semnată de secretarul comercial al Ambasadei României la Tokyo, ACTA este o expresie a dictaturii, o limitare inacceptabilă a drepturilor omului, o restrângere drastică a dreptului la libera exprimare, o violare a intimităţii şi a secretului corespondenţei şi o aplicare a unei cenzuri stricte în spaţiul virtual al internetului.

Începutul ACTA este învăluit în mister. Se pare că încă din 2003 mai multe multinaţionale cu sediul în SUA au făcut lobby pentru obţinerea unei reglementări legale în vederea controlului Internetului şi mai ales pentru suprimarea descărcărilor gratis de soft, muzică şi filme. În martie 2006, SUA şi Japonia au început tatonări în vederea stabilirii unui accord în ceea ce priveşte controlul internetului. Din 2007 negocierile se purtau între SUA, Japonia, Canada, Uniunea Europeană şi Elveţia, totul în cel mai mare secret. Textul de negociat provenea, era opera unui grup de multinaţionale cu activitate în SUA.

Pe 22 mai 2008 mai multe texte privind ACTA şi negocierile apar pe net prin Wikileaks. Supriza şi apoi indignarea opiniei publice este imensă, dar puţini citesc cu atenţie textul ACTA. UE se disculpă şi arată că este doar un proces de negociere. Textul nu se pune în dezbatere publică. În faţa dezaprobării generale, sigur, cu excepţia celor interesaţi în profit, sunt atrase şi alte ţări în negocieri după principiul că “dacă sunt mulţi au şi dreptate". După aproape o duzină de runde de tratative, la 1 şi 2 octombrie 2011, SUA, Japonia, Canada, Australia, Maroc, Singapore, Coreea de Sud şi Noua Zeelandă semneză dubiosul tratat. Sunt urmate de 22 de ţări din UE printre care şi România, în ianuarie 2012. În Europa tratatul va deveni valid doar prin ratificare de către Parlamentul European, în mai 2012. Două ţări au refuzat să semneze, Mexic, afirmând că ACTA este neconstituţional şi Elveţia spunând mai direct că “textul tratatului este interpretabil şi poate cauza efecte nedorite".

Care vor fi efectele ACTA? Pe scurt se va supraveghea, controla şi interzice tot ce se încarcă şi se descarcă de pe internet. Vor apărea agenţii de supraveghere pe net, paznici ai dictaturii prostiei, tot felul de inspectori şi băgători de seamă. Vor dispare Youtube, FaceBook, Tweeter, Wikipedia, toate reţelele de socializare. Adio descărcări de soft, jocuri, filme şi muzică. Nici măcare pozele cu bunica nu o să le mai putem trimite în State, dacă cad sub incidenţa ACTA. E-mail-urile vor fi controlate şi şterse dacă conţin subiecte incriminate de ACTA (şi orice subiect poate cădea sub incidenţa controversatului Capitolul 2). Orice blogg sau site poate cădea victimă aplicării ACTA. Industria farmaceutică a produselor generice va fi greu lovită de ACTA, ca şi multe alte industrii. Poliţia îţi poate confisca notebook-ul, laptop-ul sau smartphonul ca să vadă dacă nu conţin soft-uri fără licenţă sau fişiere “cu probleme". Seria efectelor negative produse de ACTA este foarte lungă.

Bănuiesc, mai mult, am certitudinea că, împotriva dorinţei opiniei publice, ACTA va fi ratificat. Şi că primele “victime" vor fi ziariştii. Oare de ce?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *