George Vulcanescu

Buffer-ul domnului Georgescu

Pentru că imparţialul Mugur Isărescu tot o ţine cu declaraţii din categoria “dacă aţi înţeles ce am spus înseamnă că am greşit", alianţa la guvernare şi-a scos la înaintare omul numărul unu din finanţe, Florin Georgescu.

Ministrul asumat de PSD a ieşit în faţă să contracareze panica declanşată de prăbuşirea leului. Şi chiar mai mult de atâta. Mesajului liniştitor “După referendum, cursul euro va reveni sub 4,5 lei" i-a adăugat şi un set de cinci măsuri, anticriză.
Este suficient să dispară elementul perturbator, Băsescu, pentru a fi curmată instabilitatea politică? Există premizele ca economia şi cursul de schimb să traverseze în linişte încă două runde de campanie electorală?

Sigur că nu, dar specialistului nu îi mai sunt permise opinii neutre. Acest fapt a fost evident şi în apariţia de la Antena3, de luni seară. Rezumându-se la grimase de încuviinţare în loc de atacuri furibunde la adresa fostei puteri politice, Georgescu a încercat permanent să dilueze întrebările cu răspuns inclus ale moderatorului antibăsescian. În anii 90, ministru de finanţe din guvernul Văcăroiu, Georgescu nu dădea pe afară de politeţuri, amendând, şi la propriu şi la figurat, oponenţii fostului PDSR. Insistenţa omului de televiziune de a-l replasa pe soclul din trecut a sfârşit prin a-l agasa pe “actualul" Florin Georgescu.

Îndemnat să-i demaşte pe nemernicii şi hoţii care au impus austeritatea în România, ca un copil căruia i se suflă versurile la serbare, intervievatul a avut o replică neaşteptată: “voi, sunteţi de vină, cei cu salarii mari care nu aţi acceptat să vă fie majorate contribuţiile la Bugetul statului". Un secol de umor negru s-a derulat, într-o clipă, pe faţa celui ce se vrea gâdele puterii PDL-iste pe micile ecrane. Contrariat, realizatorul a trebuit să se mobilizeze serios pentru a-l face pe ministrul finanţelor să se conformeze mandatului său politic. Scaunul din studioul Antena3 nu îi fusese rezervat pentru calitatea de vicepreşedinte, autosuspendat, al BNR, ci de mesager al Executivului invitat să se exprime public de pe moşia unuia dintre aliaţii la putere! Şi a trebuit să se conformeze. Deşi nu s-a lăsat prins în retorica belicoasă, până la urmă, Georgescu a împăcat şi audienţa, îngroşând tuşele despre revenirea cursului de schimb şi consecinţele pozitive ale celor cinci decizii economice din ziua de luni.
Coborârea euro sub 4,5 lei este anticipată pe baza unui raţionament aparent corect. Calmarea spiritelor pe piaţa politică va readuce valuta în piaţa bancară conducând la scăderea cursului. Magnetul va fi nivelul ridicat al remuneraţiei depozitelor la lei. Pentru a ieşi pe plus speculatorii ar trebui să câştige, însă, trei pariuri: 1. Stabilitatea politică să se păstreze şi în coordonatele viitoarelor campanii electorale. 2. Să nu scadă dobânzile la depozitele bancare. 3. Euro să intre pe un palier descendent, astfel încât, cursul de la data scadentă, să fie sub cel de la data constituirii depozitului în lei.

Băsescu pică, iar pdl-iştii dispar fără urmă. Valuta forte intră în ţară să speculeze dobânzile la leu. Cu toate acestea, efectele benefice pentru economie vor întârzia să apară! Economisirea atrasă de dobânzile înalte poate susţine, în cel mai bun caz, lichiditatea unor bănci şi mai puţin activitatea de bază a acestora. Costul ridicat al creditului îl face, oricum, inoperabil. Alt impediment: dobânzile mari în moneda naţională sunt specifice unei economii inflaţioniste. Or, BNR se tot străduieşte să “apese" pe dobânzi acum că şi inflaţia a mai scăzut. Ultima promisiune este de diminuare a rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale. Cu alte cuvinte, mesajul BNR către cei de la care este aşteptat aportul de valută, este: nu avem nevoie de bani speculativi în sistem. Singurele variante de interes pentru economie sunt fondurile europene şi investiţiile directe. Ar fi bun şi capitalul autohton. Din păcate este insuficient!

Răspund cerinţei cele cinci măsuri scoase de la sertar? În principiu da, pe termen lung. Nu e rău dacă guvernanţii au început să gândească pe termen lung? Dar deciziile recente seamănă mai curând cu prognoza meteo de tipul "în următoarele 24 de ore vremea va fi... probabilă". S-a decis că anul acesta vom avea creştere economică şi ne putem permite să privim relaxaţi spre viitor. Chiar dacă agricultura, motorul creşterii de 2,5% din 2011, s-a gripat! Şi nici exportatorii nu se simt prea bine! Certitudinea pare să se bazeze pe uşoara creştere a consumului. Sau pe surplusul din TVA, pe seama scumpirii carburanţilor şi a tarifelor la energie?
Cel mai probabil, măsurile anunţate vor afecta, pe termen scurt, veniturile bugetare. Din acest motiv, argumentul forte în faţa finanţatorilor extern va fi tot: "C’est bon pour le moral." A funcţionat o dată, de ce nu ar funcţiona şi a doua oară?! Aşa cum era nevoie de o veste tonică pentru bugetari şi pensionari, aşa şi întreprinzătorii, mici şi mulţi, aşteptau o minune. Din păcate, la fel cum majorările salariale şi compensările pentru pensionari se dau prin majorarea deficitului bugetar şi redistribuire, tot aşa şi aceste deciziile au la baza doar resursa... politică.
După atâtea recorduri negative ale leului era nevoie de o ştire pozitivă. Indubitabil, o măsură revoluţionară. Într-o ţară în care, de regulă, facturile nu se plătesc la timp, TVA plătită la încasare este un balon de oxigen, mai ales, pentru mici întreprinzători. Totul este să nu crape Bugetul până se vor produce şi restul efectelor benefice ale acestei măsuri!

Dacă anul acesta s-ar înregistra, din nou, o recoltă agricolă bună, cuantumul fondurilor europene atrase ar fi fost satisfăcător, arieratele în grafic, veniturile la nivel maxim, iar cheltuielile “deochiate" la minim, buffer-ul (fondul de rezervă) Ministerului Finanţelor ar fi fost asigurat. Altfel, doar domnul Georgescu este cel asigurat. Pentru că el se va întoarce la BNR în ianuarie…

Spune-ti parerea!

blog comments powered by Disqus