Deşi se dau creştini, mulţi politicieni români şi lideri ai unor ONG-uri nu ştiu Parabola talanţilor http://hydepark.ro/articol/articol/romanii-nu-cunosc-parabola-talantilor-48.html. Preferă să joace partitura celui sărac cu aurul îngropat. Ţara noastră are resurse naturale estimate la peste 4.000 de miliarde de euro, care dacă ar fi exploatate ar dubla PIB-ul României în următorii patruzeci de ani. Am scris recent tot pe Hydepark.ro despre succesul Cristinei Kirchner în Argentina http://hydepark.ro/articol/articol/argentina-are-o-noua-evita-peron-67.html pe un program de redistribuire a resurselor. De doisprezece ani, canadienii de la Gold Corporation, o companie listată la Bursa din Toronto, cu o valoare de piaţă de 2,6 mld de dolari, bat la uşile guvernului, fără a obţine avizele necesare. Mai mult, toate hotărârile în favoarea proiectului sunt atacate în instanţă de diferite organizaţii. Dacă mâine ar începe lucrările la Roşia Montană, PIB-ul ţării noastre ar creşte anual cu aproximativ cam cu 1%, ceea ce ar putea finanţa o parte din deficitul bugetar. În cazul în care aurul va fi vândut la un preţ mediu de 900 dolari/ uncie (acum este de 1850 dolari/uncie), volumul total al beneficiilor statului ar fi de 1.8 miliarde de dolari, bani care ar intra direct în trezoreria sa. La preţul actual, veniturile s-ar ridica la 3,5 miliarde. Colectarea s-ar face doar din redevenţe, participare la capitalul social, taxe pe profit, accize, impozite etc. Încă două miliarde de dolari vor mai intra în economia ţării (construcţii, carburant, echipamente, salariaţi, drumuri, ecologizare, patrimoniu etc), ne mai spunând că prin efectul de multiplicare s-ar putea ajunge la 19 miliarde de dolari, în 18 ani, aproape ¼ din datoria externă a României. Lumea mineritului de aur este o lume restrânsă. Câţiva competitori se bat pentru eficienţă şi dezvoltarea unor proiecte durabile. Multe voci afirmă că statul ar câştiga puţin, dar datele nu sunt aşa. Conform unui indicator al Băncii Mondiale, Efective Tax Rates ar fi în România cam de 53%, cea ce o clasează pe poziţiile de sus ale ţărilor neatractive din punct de vedere al investitorilor. Dar, totuşi, RMGC continuă lupta... Pe lângă cele 1,8 miliarde de dolari pe care bugetul public le va câştiga direct din proiectul RMGC, mai există şi beneficii adiţionale care se ridică la alte 2,4 miliarde de dolari din impozite indirecte (salarii, CAS, pensiii, şomaj etc). Cifra ar putea însă fi mult mai mare. Firma de consultanţă Technoserve, specializată în identificarea de oportunităţi de dezvoltare durabilă, a estimat că achiziţiile companiei româno-canadiene din economia locală pot fi aproape dublate, cu un impact total de 230 milioane de dolari. Profesorul James Otto de la Universitatea Colorado, expert în industria minieră, a observat că nivelul taxelor indirecte pe care statul român le poate încasa paote ajunge de până la patru ori mai mult decât cele 1.8 miliarde de dolari în impozite directe - un impact fiscal total de până la opt miliarde de dolari. În ciuda opoziţiei vehemente a unor organizaţii şi instituţii, Gabriel Resources este hătărâtă să investească 1,7 miliarde de dolari pentru că are încredere în viabilitatea proiectului, iar statul poate să câştige mai mult decât acum, adică mult mai mult decât nimic. În lume există state care nu impun plata unor redevenţe pentru atragerea capitalului de lucru. Unii specialişti susţin că majorarea la de la 2%, la 4% efectuată recent, ar fi nesatisfăcătoare. Şi asta în condiţiile în care se aplică la valoarea brută a producţiei, fără a se lua în seamă costurile de exploatare, În aceste condiţii, unii politicieni din opoziţie, mai ales cei care acuză lipsa de viziune a executivului în vederea atragerii fondurilor la bugetul de stat, cer anularea contractului sau chiar alungarea canadienilor, uitând că România este o ţară semnatară a convenţiilor de protejare a investiţiilor. Mai mult, apărătorii patrimoniului din Munţii Apuseni uită că în întreaga istorie a mineritului din zonă, doar străinii au făcut explorările, de la Imperiul Roman încoace. A avut poporul român o civilizaţie a aurului? Băsescu susţine un proiect penttru România La începutul lunii septembrie, preţul aurului a atins un nivel maxim istoric, de peste 1.850 de dolari pe uncie, investitorii căutând să-şi protejeze averile de scăderile bursiere, ajunse la cote minime, relatează Reuters. Pe piaţa din România, aurul a înregistrat un nivel record de 182,9 lei pe gram, cel mai înalt înregistrat în ultimii douăzeci de ani, potrivit datelor Bancii Naţionale a Romaniei. Prezent la o şcoală de vară a OTPDL, preşedintele Traian Băsescu a surprins asistenţa afirmând că proiectul de la Roşia Montană trebuie să înceapă acum mai repede ca niciodată. “Acolo ar putea fi mai mult aur şi argint decât se estimează, iar preţul acestor metale şi locurile de muncă justifică exploatarea zăcămintelor,” a mai spus şeful statului. "Unde putem crea locuri de muncă cu resurse proprii? Răspunsul meu este clar, categoric: in exploatarea resurselor naturale. Avem trei metale al cărui preţ justifică acum exploatarea fără subvenţie. Aur, argint, cupru. (...) Preţul acestor metale justifică intrarea iî exploatarea zăcămintelor pe care România le-a abandonat, a încetat să le mai exploateze cândva. Este o altă zonă în care se pot crea locuri de muncă", a explicat preşedintele. Ulterior, în ciuda protestelor opozanţilor, s-a dus de Ziua Minerului chiar pe masivul Cârnic pentru a-şi exprima totala susţinerea pentru proiectul de la Rosia Montană, „mai mult din raţiuni pragmatice decât din raţiuni sentimentale.” El s-.a referit la deprecierile de pe pieţele valutare şi bursiere, care toate produc o stare de depresie şi a afirmat că trebuie să deschidem cât mai rapid lucrările unui “Proiect pentru România.” Demararea acestuia ar fi un semnal bun pentru investitorii tradiţionali ai lumii. După cum se cunoaşte, în Patrulaterul aurifer, munţii metaliferi deţin zăcăminte importante de aur şi argint, cam 1,2 -1,5 gr/tonă de minereu, fiind una dintre cele mai bogate zăcăminte din Europa. Prin exploatarea resurselor naturale, cu mijloace moderne, România ar putea deveni cel mai mare producător de aur din UE. Statul a închis cele 47 de mine pentru că erau nerentabile. Banca Mondială a finanţat proiectul de închidere a lor în valoare de aproape un milliard de dolari. Nimic nu se vede. Haldele de steril sunt tot fără lipsă de vegetaţie. Să se fii îngropat banii în pământ? Guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria nu au dat explicaţii publice şi nimeni din actual opoziţie a proiectului nu se întreabă ce a făcut Comversmin cu finanţările. 

"Între 1990 si 2002, cheltuielile statului român pentru a susţine sectorul minier s-au cifrat la 5.249,5 milioane USD, după cum urmează: - Subvenţii: 2.769,6 milioane USD - Alocări de capital: 1.428,7 milioane USD - Alocări bugetare: 75,0 milioane USD. - 47 de mine inchise, cu activităţi de reabilitare în curs de desfăşurare - 335 mine închise, fără fonduri de reabilitare - peste 80.000 de mineri şi-au pierdut locurile de muncă, în plus faţă de alte 150.000 de persoane din industriile colaterale."

Din programul de Restructurare a Minelor din România