Author Archive

Presa în vremea propagandei. Domnilor politicieni, nu vă asumaţi merite

By |

În toată tărăşenia aceasta cu suspendarea / demiterea s-au petrecut multe mizerii. Cea mai parşivă dintre ele rămâne abuzul asupra adevărului, săvârşit cu intenţie şi sfidare de instituţii ale statului, printre care Guvernul României, Ministerul Eduaţiei şi o Comisie de etică aflată în directa subordonare a ministrului Andronescu şi a premierului Ponta.

Read more »

Despre adevăr. Victor Ponta şi complexul lui Dumnezeu

By |

Adevărul e un lucru complicat. S-au scris cărţi despre, s-au rupt prietenii, intelectuale sau afective, s-au purtat războaie în numele său. Vă spun din capul locului că titlul ar depăşi pe oricare dintre noi. Cu o condiţie: să scoatem din ecuaţie adevărul cel mai simplu, adică acela aflat în concordanţă cu realitatea frustă.

Read more »

A legitimat Curtea Constituţională acţiunile USL?

By |

Întrebarea este, desigur, greşită. De dragul jocului, însă, şi pentru că cei mai mulţi dintre jurnalişti şi analişti au pornit de la răspuns, să o admitem. Dacă are cineva răbdarea şi bunăvoinţa de a citi atent cele cinci comunicate ale Curţii Constituţionale, atunci răspunsul este nu.

Read more »

Traian Băsescu. De ce suspendarea e răul cel mai mic

By |

Nu mi l-am dorit niciodată pe Traian Băsescu preşedinte. Nici înainte de 1990, când, necunoscându-mi ţara şi istoria, îl voiam cu toată forţa pe rege înapoi, pentru că aşa îmi spunea bunicul că va fi fericit. Nici în 1992, când mi-am cunoscut ţara, înţelegând prin ţară istoria şi memoria marilor momente ale ei, când am lipit pe copacii din curte afişe cu Corneliu Coposu. Nici în 1996, când am crezut că istoria neînsemnatei mele vieţi e totuna cu istoria României.

Read more »

Despre ruşine şi păcat. Dictatura nu vine cu tancul

By |

Să repetăm o poveste: fusese ridicat într-o dimineaţă, dus la Aiud cu ochelari de tablă peste ochi, silit să îşi mănânce excrementele, bătut, înjurat de mamă, convins că familia, prietenii, oamenii oneşti din preajmă l-au abandonat şi turnat în cel mai mârşav şi dezumanizant mod. A ieşit de acolo cu sufletul gârbovit. Cu mintea făcută pliu peste frânturile de imagini în care lumea era bună. Cu marea ruşine că face parte din rău. Ori de câte ori vedea pe aceeaşi parte a străzii un chip de la Aiud, traversa precipitat. Se ascundea.

Read more »

Memorialul durerii. Şi o înşiruire: Năstase, Ponta, CCR, TVR, ICR

By |

Cei care au trăit atrocea temniţă de la Aiud şi Piteşti au purtat cu ei, după ieşirea din închisoare, nu doar rănile fizice, greaţa, ruptura iremediabilă de ceilalţi, ci şi ruşinea. Da, lor, victimelor, le era ruşine. Pe de o parte, pentru lumea în care le fusese dat să trăiască, aceea care uzurpase binele, întronând răul. Pe de altă parte, pentru că ei înşişi sau cei la fel ca ei aveau sentimentul că cedaseră bătăilor, nesomnului, şantajului, dar mai ales pervertirii fără speranţă, care numea victima călău.

Read more »

Amânaţi sărbătoarea. Adrian Năstase nu ajunge

By |

Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, prin decizia unanimă a judecătorilor din completul de judecată. Comentariile sunt de prisos, fie ele politice sau juridice. Firesc că, într-o ţară care funcţionează pe bază de impostură, simpatii tribale şi mici atenţii, care tot mită se cheamă, normalul pare monstruos. Să nu renunţăm la vigilenţă.

Read more »

Mineriada de la ICR. Votul din afară şi duşmanul din interior

By |

În ziua în care se împlineau 22 de ani de mineriada din iunie 1990, guvernul făcea o ultimă mutare de putere: Institutul Cultural Român a fost scos de sub autoritatea preşedinţiei şi trecut în subordinea Senatului. Cultura devine importantă în vremuri tulburi, când oamenii, hăituiţi de nepăsarea zeilor, caută spaţiul alternativ care să-i arunce afară din cotidian. Acesta a fost rostul Cenaclului Flacăra.

Read more »

Cântă, Românie! sau Despre fericirea ca datorie

By |

Oamenii au atât de multe probleme încât nu au vreme să mai fie nefericiţi. S-au plâns 20 de ani că nu aşa îşi imaginau democraţia, că libertatea nu e de ţinut în buzunar, că sunt înşelaţi zi de zi la cântar, că nu asta au vrut când au votat, că ies dimineaţa pe uşă ca şi cum ar fi înflorit liliacul şi se întorc seara ca după un periplu într-un ţinut pustiit. Aşa că gata! Gata cu nefericirea. Să facă ceilalţi ce vor cu viaţa lor, eu vreau să am linişte, să mănânc roşii româneşti, să prind trenul spre Mamaia.

Read more »

Care era şansa lui Ponta şi cât de liber e prim-ministrul României

By |

Îmi recunosc obsesia anticomunistă. Şi nu numai că o recunosc, dar am grijă de ea, să rămână acolo, să nu cadă în plasa uzurpărilor. De aceea nu pot în ruptul capului să cred în democratizarea şi sinceritatea PSD-ului, atâta vreme cât îi permite lui Ion Iliescu să tranşeze că românii nu ar fi votat niciodată un Havel sau lui Adrian Năsatase să calculeze, cu precizie, că memoria socială e atât de scurtă, încât aceiaşi români îl vor vota iarăşi, în câteva luni.

Read more »