Author Archive

Cea mai parşivă dictatură – răspuns unui interlocutor din « epoca » de aur

By |

“Ţine de generaţia noastră, de aceea nu ai cum să înţelegi!” – Adrian Păunescu, ca bun colectiv al unei anumite generaţii, conturate exclusiv pe atributul datului istoric. Adevărul este că nu înţelegeam, anul trecut, halucinanta mobilizare în plângerea poetului, când literatura îţi pune la dispoziţie comparaţii din care şi rău-voitor fiind nu ai cum să nu dobândeşti aşa, măcar un simţ al măsurii.

Read more »

Ce poate face un şoarece cu şase procente

By |

Un elefant şi un şoarece merg, umăr la umăr, pe un pod. La un moment dat, şoarecele se opreşte, ciuleşte urechile şi-i spune, mândru, însoţitorului său: „Auzi cum tropăim?”. Pe modelul constituţional, există şi o interpretare ruşinoasă a proverbului „buturuga mică răstoarnă carul mare”. Una ruşinoasă pentru carul mare, care, de la înălţimea propriului piedestal, pierde într-o luptă corp la corp cu mai firavul şoricel.

Read more »

Cand iepurii nu mor – personal, despre Moldova

By |

Când eram copil, tata m-a urcat într-o barcă şi am trecut, singura dată în viaţă, Prutul. Luasem cu noi mai multe exemplare din Gargantua şi Pantagruel, o ediţie cu coperta albă. Nu am înteles niciodată, deşi l-am întrebat mai apoi pe tata, de ce Rabelais. Mi se părea mult prea simplu recursul lui la cuvinte scrise “în limba română”. Nu ştiam pe atunci că aceeaşi propoziţie, spusă în limbi diferite, deschide în periferia ei alte sensuri şi trimiteri.

Read more »

Privat de stat. Despre condiţii de posibilitate

By |

Oamenilor le e teamă. Îşi cedează marile angoase, acelea luate pe cont propriu, micilor, dar nenumăratelor, panici cotidiene. Le e teamă de întreţinere, de bancă, de coşul de la hypermarket, de bere. S-au deprins să locuiască în cercul spaimelor de zi cu zi. Partea bună este că, astfel, se eschivează de la angoasa morţii. Se întâmplă, însă, să se îmbolnăvească.

Read more »

Marghioala e de vină. Ea a fost mai întâi

By |

Nu o cunosc de multă vreme. Timp îndelungat ne-am intersectat pe stradă, dar niciodată nu a fost nevoie să ne întrebăm ceva. Nici măcar atunci când făceam piaţa împreună. Nici când stătea în faţa mea în sala de teatru.

Read more »

Victor Ponta, premier. Ieşirea din umilire

By |

Când te simţi umilit, ai în faţă mai multe ieşiri: te poţi repoziţiona, după un aspru proces al propriilor fapte, dovedindu-ţi mai apoi adversarul, poţi abandona jocul, invocând sau nu motive pentru ieşirea pe uşa laterală sau poţi răspunde prin acelaşi gest, umilind la rândul tău.

Read more »

Tu de-al cui eşti? Când neamul îşi înalţă Catedrală

By |

Acolo de unde vin eu, neamul desemnează rudele de sânge – intersecţia dintre caracteristicile fiecărui membru este singura care importă. Despre diferenţe sau unicităţi nu se vorbeşte. “Al cui eşti?”, iată întrebarea care ordonează micile comunităţi şi care validează, cumva, rostul fiecaruia.

Read more »

Se numeşte Ion Iliescu. Alt început nu are final

By |

Lustraţia mai are, poate, sensul unei reparaţii morale în vid. Cam atât – miza, după cum se vede, nu mai are nici o virtute practică, rămânându-i rezervat registrul simbolic. Aşezată astfel în singura cută a istoriei în care mai avea loc, aceea din manuale, lustraţia a fost scoasă complet din ecuaţia socială. A fost bifată. Iar cel care ţine stiloul în mână este Ion Iliescu.

Read more »

De ce era mai bine în comunism

By |

Port acest dialog periodic. Interlocutorul se schimbă. Invariabil însă, are între 20 şi 30 de ani, a absolvit o facultate de cele mai multe ori umanistă şi e nerăbdător.

Read more »

Un regizor pentru Piaţa Universităţii

By |

Sunt multe, foarte multe lucruri de spus despre sistemul de sănătate românesc. Jumătate dintre ele, aceleaşi ca în cazul sistemului de educaţie. Încă un sfert, comune cu punctele unei dezbateri despre societatea civilă. Rămâne, totuşi, un sfert. S-a reuşit reducerea la zero.

Read more »