De ce ecologiştii români nu văd bârna din ochii vecinilor? Azi mina de lignit Csincse

Mina Roşia Montană a ajuns celebră mai ales datorită acţiunilor concentrate ale grupurilor ecologiste din Ungaria şi România. Cea din Ungaria nu “se bucură" de un asemenea privilegiu.

În Europa, accidente de tipul Baia Mare şi Kolontár (Ungaria), prin revărsarea rezidurilor toxice în apele râuirilor, nu mai sunt posibile. Comsia europeană a înăsprit condiţiile de protecţie a mediului. Prin Directiva 2006/21/EC privind managementul deşeurilor din industria extractivă, se solicită statelor membre "să se asigure că operatorii din industria extractivă iau toate măsurile necesare pentru a preveni sau reduce pe cât posibil orice efecte negative, existente sau potenţiale, asupra mediului sau sănătăţii umane, care pot apare ca rezultat al administrării deşeurilor din industriile extractive." Aceasta se pare că nu a diminuat acţiunile de protest ale activiştilor ecologişti.

Recent, biroul ministrului român al mediului, Laszlo Borbely, a fost “ocupat," tinp de câteva ore, de reprezentanţii GreenPeace, în majoritate maghiari. Hâtru, cum îl ştim, udemeristul i-a întrebat pe cei care se legau de calorifer cu lanţuri dacă nu vor să servească înainte un ceai sau o cafea.
RMGC a depus demult la ministerul de resort un dosar de mii de pagini privind cererea avizului de mediu care respectă întocmai Directiva europeană. “Nu trebuie sa ne deplasăm in Munţii Metaliferi din Transilvania pentru a căuta o investiţie minieră distrugătoare de mediu care pentru un profit de scurtă durată schimbă soarta mai multor comunitati intregi si pereclitează sănătatea a mii de romani. Este destul sa porneşti pe M3 spre Polgar apoi să coteşti de la Miskolc spre Csincse ce se află la 35 de kilometri" scrie publicaţia Klimabarat.hu, în articolul intitulat: “Kis magyar Verespatak – Csincse" (Mica Roşie Montană – Csincse)
Nimeni din mişcarea ecologistă nu vorbeşte despre următoarele probleme, diferite de cele reale de la Roşia Montană:

1. ARTEFACTELE SCITICE VOR FI DISTRUSE. Dacă despre vestigiile romane de la Roşia Montană se vorbeşte şi din satelit, nu acelaşi lucru despre celebrele artefacte scitice, cerbul de aur urmărit sau atacat şi căzând în genunchi. Aici s-a desfăşurat cea mai mare bătălie pe câmpie, după cea de la Mohacs din 1526. (Atunci a căzut regatul ungar, iar Transilvania a devenit un principat autonom, aflat sub suzeranitate otomană, având un regim politic similar cu cel din Ţara Românescă şi din Moldova. Acest statut a permis consolidarea relaţiilor economice şi politice între Ţările Române, care de asemenea erau favorizate de unitatea lingvistică şi a spaţiului geografic datorită tradiţiei şi moştenirii istorice comune.) Compania română-canadiană Roşia Montană Gold Corporation s-a angajat să aloce suma de 70 de milioane de dolari pentru lucrări de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic de la Roşia Montană, ca urmare a eliberării Certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic. Suma care va fi alocată de companie reprezinta practic dublul bugetului iniţial anunţat de RMGC până acum pentru patrimoniul de la Roşia Montană. Cam de zece ori cât alocă anual statul român pentru conservarea patrimoniului cultural.

2. STRĂMUTAREA POPULAŢIEI. Ca să ajungă la rezervele naturale de lignit, satul Csincse trebuie mutat în totalitate, notează publicaţia maghiară. La Roşia Montană clădirile din centru istoric vor fi conservate. În Alba Iulia s-a construit deja un cartier întreg pentru cei care au dorit să se mute din Roşia Montană. Familiile care au avut case avariate au primit circa 15.000 de forinţi (aproximativ 225 de RON)

3. BANI DIN ÎMPRUMUTURI PUBLICE, NU PRIVAŢI. Mina din Csincse va alimenta cea mai puternică termocentrală a Ungariei. Diferenţa dintre cele două investiţii e că cea din Csincse nu este listată la bursă, precum cea românească, şi se va finanţa prin împrumuturi publice.

4. DEVIEREA CĂII FERATE. Linia de cale ferată Budapesta – Miskolc va fi mutată. Calea ferata la ora actuala trece prin centrul satului asigurând legătura pentru cei care lucrează la Miskoolc sau în împrejurimi. În cazul extinderii minei linia ar fi mutată cu 4-5 kilometri mai departe, fapt ce ar îngreuna şi mai mult viaţa sătenilor care trăiesc şi aşa în condiţii grele. La Roşia Montană nu se deviază niciun drum, ba dimpotrivă se va repara cel actual, care arată ca după bombardament.

Nimeni din oengita românească nu se va lega cu lanţuri pentru dreptul copiilor din Csincse de a nu mai fi “persecutaţi" de crizele de astm, pentru femeile care nu pot pune rufele albe la uscat pentru că se înegresc, pentru sătenii de acolo fără locuri de muncă (compania maghiară va angaja doar câteva duzini de mineri), pentu vestigile mai vechi decât cele romane, pentru memoria bătăliilor and so on.

Sigur ecologiştii, din subsol, spune că acolo nu va fi cianură. Voldemort (lordul Cap de Mort) ecel personaj pitoresc, creat de scriitoarea britanică JK Rowling pentru a-l pune într-o imagine bună, de contrast, pe Harry Potter, nu îşi întinde aria de interes şi în pusta maghiară.

PS. Ca unul dintre puţinii ziarişti care am coborât în minea de la Lonea, încă din 1990, pot spune că Voldemort-ul pe atunci nescris, l-am văzut cu ochii. Nu prin poveşti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *