De ce scad şi de ce cresc acţiunile “Gabriel Resouces”?

Acest lucru se datorează anunţului de revenire a preşedintelui Traian Băsescu,puternic susţinător al proiectului, sunt de părere analiştii politici. Brokerii, specializaţi în tranzacţiile pe “aur şi argint", consideră că Bursa nu reacţionează aşa cum am fi noi predispuşi să credem la evenimentele politice. În urmă cu puţin timp s-a publicat raportul Natural Resources Holdings, din care reiese ca Roşia Montană se află pe locul 17 într-un Top 50 al celor mai mari mine şi zăcăminte de aur din lume, dintr-o listă de 1896 de companii de profil. Uşoara revenire a acţiunilor se înregistrează în acest cadru, după ce în ultimele trei luni s-au prăbuşit dramatic, cu 74%.

Acţiunile “Gabriel Resources" au ajuns în iarnă până la un prag de 8,4 dolari canadieni.
Se cuvine un scurt istoric al urcării şi căderii cotaţiilor bursiere ale acestei companii listate la Bursa canadiană, cu o valoare a asset-urilor de peste 2 mld dolari.
Scăderea bruscă a valorii acţiunilor s-a produs după decizia luată de ministrul mediului din guvernul MRU, Korodi Attila, de a cere un audit judiciar pentru o eventuală oprire a procesului de analiză a proiectului minier de la Roşia Montană. Timp de mai multe luni, activitatea de tranzacţionare a acţiunilor Gabriel Resources s-a redus.

Aşa cum spunea încă din iarnă premierul Mihai Răzvan Ungureanu, proiectul RMGC este contestat politic, nu ecologic.
Coincidenţă sau nu, pe 30 august 2011, de exemplu, la numai o zi după vizita lui Traian Băsescu la Roşia Montană, când preşedintele ţării şi-a reafirmat susţinerea pentru proiectul minier, preţul unei acţiuni GBU a sărit la 7,44 dolari canadieni, un nivel istoric, spun specialiştii. Un argument în favoarea analiştilor politici.
Într-un interviu acordat ziarului “Bursa", Dragoş Tănase, directorul RMGC, companie în care “Gabriel Resources" are 80,6 % din acţiuni, mărturisea reporterului că timp de şapte ani compania a trecut prin toate capitolele studiului de impact asupra mediului şi a răspuns la toate întrebările Comitetului de Analiză Tehnică din Ministerul mediului, lucrând cu specialiştii din patrimoniu, investind peste 12 milioane de dolari, doar în cercetări arheologice şi conservarea clădirilor istorice. El consideră că statul ar trebui să se hotărască DA sau NU în avizarea proiectului, fără a lua în calcul un eventual proces îndreptat împotriva statului român. Conform tratatelor internaţionale, semnate şi de statul român, investiţiile străine sunt protejate, nimeni ne mai putând “haiducii", în posturi executive.
Compania canadiană a investit peste 500 de milioane de dolari în proiectul de la Roşia Montană. Printre acţionarii acesteia se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan, cu averi de miliarde de dolari.

Paulson a devenit miliardar în 2007, când a fãcut, personal, 3,5 miliarde de dolari pariind împotriva creditelor ipotecare subprime. Mai mult de o treime din activele administrate de Paulson, de 36 miliarde de dolari, sunt conectate la industria aurului.
Noul guvern Victor Ponta nu a dat niciun semn că ar dori dialogul cu partea canadiană. Simplele declaraţii de presă ale politicienilor au avut menirea doar de a spori neîncrederea şi de a tulbura pieţele financiare. Rovana Plumb, ministrul mediului, nu pare dispusă să ceară CAT o evaluare, pentru că nu are un semnal politic.
Nu numai proiectul Roşia Montană stagnează. Investitiile străine directe făcute în România au totalizat în primele şase luni ale acestui an 621 milioane de euro, nivel în scădere cu 28,9% faţă de perioada similară a anului trecut, când fluxul de capital străin atras de România a fost de 874 milioane de euro, a anunţat recent Banca Naţională a României. Asta în condiţiile în care, încă de la investire, guvernul Ponta a anunţat crearea unui milion de locuri de muncă.
De ce cresc şi de ce scad acţiunile “Gabriel Resources" pe bursa din Toronto? Pentru că la Bucureşti nu se ia o decizie politică privind avizarea proiectului minier, ar fi principalul motiv, pe de o parte şi pe de alta, că proiectul este sustenabil economic.

În Munţii Apuseni mai sunt 64 de zone care ar putea fi exploatate în vederea scoaterii aurului şi argintului. În cazul în care guvernul dă un semnal pozitiv şi alţi mari competitori pe piaţa externă ar fi interesaţi să investească, în condiţiile legii şi a contractelor negociate cu statul român. Dar când un mare investor canadian are de şapte ani lecţia pregătită şi nu-l cheamă nimeni la sesiunea de admitere, cum să mai vină şi alţi aspiranţi?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *