Despre relaţia dintre căsătoria la Beijing a lui Ponta şi opoziţia PSD la ACTA

Nu poţi decât să te înveseleşti când vezi că liderul partidului domnilor Oprişan, Dragnea, Mazăre şi alţi baroni locali – dinozauri ai regimului comunist, aliaţi ai unui fost turnător al securităţii – se îmbracă în Robin Hood şi se alătură celor care-şi apără dreptul de a pirata muzică şi filme de pe internet. "Guvernul trebuie să explice de ce a semnat ACTA în numele României, fără niciun fel de dezbatere publică! Când vom ajunge la guvernare, mă oblig să suspend aplicarea ACTA, până ce nu va avea loc o dezbatere publică", a afirmat preşedintele PSD Victor Ponta, pe contul său de pe facebook. Sunt perfect de acord că ACTA – the Anti-Counterfeiting Trade Agreement – are nevoie de o dezbatere serioasă. Dar îmi este clar că unul din lucrurile pe care le face acum Ponta este să încerce să culeagă voturile unei tinere generaţii care, în numele libertăţii internetului, vrea de fapt să asculte muzică fără să plătească pentru drepturile de autor. Din acest punct de vedere, singura legătură dintre baronii PSD şi mare parte a celor care protestează împotriva ACTA este că şi unii, şi alţii, fură. Al doilea element care ar trebui însă urmărit este legătura dintre numeroasele vizite în China ale liderului PSD şi efectele ACTA asupra acestui stat comunist, cel mai mare producător de bunuri contrafăcute.
Aş vrea să spun că nici eu nu sunt deloc încântat de toate prevederile ACTA şi cred că acestea trebuie modificate sau cel puţin explicate mai clar. De exemplu, în articolul 14, alineatul doi, se prevede: "Oricare dintre părţi poate exclude din aplicarea prezentei secţiuni cantităţi mici de mărfuri de natură necomercială aflate în bagajele personale ale călătorilor." Am văzut suficiente documente legale ca să ştiu că, atunci când afirmi că “poate exclude", regula va fi că astfel de controale – inclusiv asupra laptopurilor – vor fi aplicate, în căutarea unor materiale piratate. În plus, articolul 27 din ACTA, privind aplicarea acordului în mediul digital, a fost scris după opinia mea intenţionat într-un mod neclar şi riscă să fie o sursă de abuzuri. La alineatul 4 se afirmă că furnizorii de servicii online trebuie să divulge “rapid" informaţii despre un abonat suspect. Acest termen mă face să cred că se va ajunge ca datele despre un abonat să poată fi obţinute fără mandat judecătoresc şi fără ca respectivul abonat să ştie că datele sale au fost transmise unei terţe părţi, ceea ce cred eu că este un abuz. Deşi Comisia Europeană ne dă asigurări că acest acord nu va închide site-uri, eu personal nu sunt convins că nu există acest risc.
Dar toate acestea nu înseamnă că nu este nevoie de o legislaţie dură pentru a stopa comerţul cu mărfuri contrafăcute şi pirateria de pe internet. Ştiu că în România asta pare o joacă şi lumea are sentimentul că loveşte în bonzii de la Holywood, dar este o impresie greşită. În primul rând, realitatea este că banii cuveniţi celor care crează muzică, filme sau cărţi se duc de fapt la cei care distribuie bunuri piratate şi ar trebui să vă pună pe gânduri vila de 30 de milioane de dolari aparţinând proprietarului site-ului Megaupload. În al doilea rând, să luăm drept exemplu cazul scriitorului Mircea Cărtărescu. Trăieşte de pe urma romanelor sale, la care munceşte ani buni, dincolo de geniul său literar. Vi se pare corect ca, în momentul în care îi apare o nouă carte, aceasta să fie imediat piratată şi distribuită gratuit în format e-book? Fără banii obţinuţi din drepturile de autor, Cărtărescu şi probabil mulţi alţii ca el vor fi tentaţi să renunţe să mai scrie şi-şi vor căuta o altă sursă de venit. În plus, ACTA se referă în bună măsură la bunuri contrafăcute şi cred că nimeni nu-şi doreşte o piaţă invadată de vinuri de Chianti produse în China sau de telefoane mobile purtând false mărci prestigioase şi care se vor defecta în câteva zile.
Nu voi reuşi să rezolv într-un simplu comentariu o problemă atât de spinoasă. Am încercat să înţeleg măcar o parte din implicaţiile acestui document şi mi-am dat seama cât de complicată este discuţia. Tocmai de aceea mă enervează superficialitatea dezbaterii lansate de Ponta, care transformă tot ceea ce atinge în lozinca: “Jos Băsescu!". Dintre multiplele probleme pe care le-ar putea genera transformarea dezbaterii despre ACTA într-o chestiune electorală, una care mă îngrijorează în mod deosebit este relaţia cu Statele Unite. O conexiune ACTA-imperialiştii din SUA-Băsescu-cel-rău ar putea afecta părerea bună a românilor asupra parteneriatului cu americanii, şi relaţia politico-militară cu acest stat. Din acest punct de vedere – nu credeam că o să spun asta vreodată – regret înlocuirea din fruntea PSD a filo-americanului Mircea Geoană (cu toate drumurile sale secrete la Moscova!) cu un personaj care s-a căsătorit în capitala Republicii Populare Chineze, ţară care produce cam 80% din bunurile contrafăcute distribuite în întreaga lume şi care refuză să semneze ACTA. De altfel, am şi o întrebare pentru domnul Ponta: a călătorit vreodată în Republica Populară Chineză (şi) pe banii oferiţi de acest stat, de partidul comunist sau de vreo organizaţie a acestui partid?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *