Diversiunea listelor electorale permanente şi memorandumul MAI

Într-o astfel de ţară un parlament care doreşte să îşi suspende şi apoi demită preşedintele, o poate face bazat pe majoritatea pe care o are şi care dacă îi permite Constituţia şi la noi îi permite indiferent de avizul CCR, aşa cum s-a şi încercat fără succes în 2007 şi cum desigur că era şi mai posibil acum în 2012.
Dar noi nu suntem o ţară democratic normală, căci dacă am fi, nu am asista la o lovitură de stat cu aparentă de legalitate, dar condusă şi efectuată atât de brutal şi murdar din punct de vedere legislativ.

Constatăm că s-a preferat soluţia loviturii de stat ca fiind mai rapidă, căci timpul nu mai avea răbdare cu puscariabilii USListi de care latul se apropiase periculos.
După toate nelgalitatile şi încălcările sau forţările de Constituţie din perioada suspendării Preşedintelui ales, după cele comise de cel interimar în permanentă şi fără nici-o jenă în campania pentru Referendum, acum după ce invalidarea acestuia este o evidentă pentru orice om ce gândeşte normal, aşa cum o evidentă este şi plagiatul dlui Ponta, se încearcă o ultimă forţare legislativă paralel cu intimidarea CCR.

Vom explica în detaliu cum se realizează asta.

Din punct de vedere legislativ avem câteva legi electorale pentru cele trei tipuri de alegeri locale, parlamentare şi prezidenţiale cât şi referendumul, care toate au asemănări de gen fiind legi electorale dar şi diferenţe specifice pentru fiecare tip de lege în parte.

În toate apare noţiunea de lista electorală (permanenta sau suplimentară) iar în legea de alegere a Preşedintelui şi la referendum noţiunea de prag electoral, ca un procent minim de voturi din numărul alegătorilor pentru candidatul câştigător (la turul unu la prezidenţiale) sau de cvorum la referendum (art 5, legea 3/2000) ca un procent minim din numărul alegătorilor prezenţi la vot indiferent de cum votează.

În cazul acestui cvorum, abia după îndeplinirea lui, se poate discuta şi despre cum s-a votat.

Situaţia de la noi şi tactică susţinătorilor lui Băsescu de a lipsi de la vot, perfect legitimă şi corectă politic aşa cum a statuat CCR în respingerea unanimă a contestaţiilor făcute şi pe această temă, a condus la o nerealizare a cvorumului ceea ce desigur că invalidează referendumul dar şi la un raport foarte mare în favoarea demiterii, odată ce aceia care ar fi votat NU, au absentat la scrutin.
CCR în respingerea contestaţiilor a precizat ceva de altfel evident şi anume că „Prevederile art.25 din lege stabilesc că „Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare”, iar art.26 alin. (1) prevede că „Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea.”

Se vede deci că sursa listelor electorale permanente ar trebui să fie Registrul electoral permanent iar în lipsa acestuia, şi el lipseşte, căci la acest capitol legea 35/2008 fiind încă nerespectata, listele se fac conform prevederilor de la art 26 mai sus citat în mod direct, fără a se mai utiliza Registrul electoral.
De asemenea, Curtea reţine că potrivit dispoziţiilor art.17 alin. (2) din Legea nr.3/2000, „Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari [..] în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului”

Cu alte cuvinte listele electorale permanente sunt o submulţime a listelor care cuprind toţi cetăţenii înscrişi în Registrul electoral, grupaţi pe criteriul domiciliului stabil în România, iar faptul că acest Registru încă nu există, nu înseamnă că nu se cunoaşte numărul cetăţenilor cu drept de vot ai României.

Deasemeni listele suplimentare vor cuprinde deasemeni cetăţeni romani care vor vota în alte localităţi decât în cele unde se afla domiciliul lor permanent, adică cele unde ei se afla într-o listă electorală permanentă. Deci în concepţia acestor legi, pentru referendum listele electorale permanente cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot şi care au domiciliul stabil în România, indiferent unde s-ar afla şi unde ar vota, pe lista suplimentară putând fi găsiţi cetăţeni aflaţi şi pe lista permanenta ceea ce a dus la apariţia riscului de vot multiplu, orice altă interpretare fiind evident nelegala şi supusă, în caz de aplicare, sancţiunii legii penale.

Menţionăm că aceste liste se folosesc la alegerile parlamentare şi similar şi la cele locale care însă nu pun problema cvorumului şi prin extensie şi la cele privind Preşedintele (alegere sau demitere) unde însă apare şi această problemă.

Desigur că astfel cvorumul este dat de suma cetăţenilor din aceste liste la care totuşi aşa cum a arătat şi dl Preşedinte Băsescu ar trebui să se adauge şi cei peste 450000 de cetăţeni romani cu domiciliul stabil în străinătate şi care nu se afla în listele permanente, căci în străinătate nu se mai stabilesc liste permanente, rămânând doar votul pe liste suplimentare, dar desigur că aceştia ar trebui să se afle în Registrul electoral, să conteze la cvorum şi desigur să voteze aşa cum spune legea actuală (respectiv Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2008) pe liste suplimentare în circumscripţia electorală din străinătate.

Trebuie să facem o deosebire între dreptul de vot când este cazul da cvorum şi procesul de votare propriuzisa unde se folosesc cele două tipuri de liste. Adică orice cetăţean cu drept de vot face parte din cvorum indiferent dacă este sau nu pe liste.

Evident că alegerile reglementate de legea 35/2008 sunt de nivel naţional şi deci şi Referendumul se poate desfăşura tot după ele, dar în acelaşi timp trebuie să fim conştient că listele electorale permanente de la acest tip de alegeri vor coincide şi cu cele de la locale, căci în ambele, criteriul de alcătuire este cel al domiciliului declarat că fix, indiferent unde se află momentan cetăţeanul, deosebirea fiind în aceea că la locale nu se poate vota decât în raza circumscripţiei locale şi doar de cei domiciliaţi acolo, idem la cele parlanmentare cu referire la colegii, în timp ce la referendumul naţional, cum este cel în discuţie, se poate vota oriunde dacă nu eşti în zona de domiciliu, folosindu-se lista suplimentară.

Desigur că la referendumul pentru demiterea preşedintelui, cvorumul este definit ca şi la alegerea să în turul I (când există un barem minimal de îndeplinit) de mulţimea tuturor cetăţeniilor cu drept de vot, căci nu poţi face o discriminare, la alegere sau demitere, între dreptul de vot cu toate atribuţiile pe care acesta îl conferă, adică şi participarea dacă este cazul, la un anume cvorum, acelaşi la demitere ca şi la alegere şi acest lucru nu trebuie să fie neapărat specificat explicit, căci ar fi nelegal şi discriminatoriu să fie altfel.

Acesta este motivul pentru care CCR în finalul prezentării tuturor acestor argumente, pentru a nu se face confuziile care totuşi din păcate continuă a se face din neştiinţă, proastă înţelegere sau rea credinţă în permanenţă la nivelul USL şi a preşedintelui interimar, trimite în fraza omisa iniţial a fi trecută din eroare materială, pentru speţa acestui tip de referendum, la aplicarea dispoziţiilor legale ale art.2 alin.1 lit. c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.
În concluzie dacă am aduna pe cei din listele permanente cu cei scoşi din ele ca având domiciliu stabil în străinătate la un acelaşi moment ar trebui să ne închidem pe cei din registrul electoral şi ca număr şi că CNP. Aşadar, în realitatea faptica, este vorba de un cvorum mai mare decât cel de la Referendumul din 29 iulie şi nu mai mic, cum eronat susţine USL, şi deci un procent sub cel de cca 46% calculat de BEC.

Dacă după cele spuse ne uităm şi la memorandumul USL constatăm că temele date pe puncte în acesta, pot fi puse administraţiilor şi unor instituţii, dacă chiar nu ai ce face mai bun cu banii, unele putând duce chiar şi la descoperirea unor nelegalităţi cum sunt cele în care cei care au cerut cetăţenie romana stăteau formal oficial cattiva pe metru pătrat dar asta nu înseamnă că sunt azi mai puţin cetăţeni romani cu toate drepturile cetăţeneşti la purtător şi este la fel cu cei care au acte de identitate expirate, căci expirate sau nu, ei există, în timp ce cei care şi-au schimbat numele sunt în culpă doar dacă în loc de o persoană apar în liste pe ambele nume, dar rept, asemenea situaţii sunt nişte picături într-un hârdău de apă.

Cu privire la cerinţa referitoare la persoanele decedate, la cele care şi-au pierdut dreptul la vot sau cetăţenia romana,  acestea desigur că au fost luate în considerare conform legii în toate actualizările anterioare Referendumului, căci toţi din USL au declarat că s-au respectat strict legile. Persoanele care şi-au schimbat domiciliul stabil din ţară în străinătate desigur că trebuie scoase din listele electorale permanente, dar nu şi din cvorum în care cum arătăm ar fi corect ca la un referendum viitor să se introducă şi cei aproape de jumate de million care nu se mai regăsesc în listele permanente fiind domiciliaţi în străinătate în timp ce cei cu reşedinţa tenmporara în străinătate rămân în listele permanente. Oricum şi unii şi alţii trebuiesc socotiţi în cvorum, altfel făcându-se o discriminare gravă. Acţiunea de la nivel judeţean în care se implica casele de pensii şi sănătate nu are nici-o relevantă,

În concluzie din tot acest Memorandum cvorumul real existent în 29 iulie ar putea fi influenţat cu adevărat doar în cazul unor erori masive la decese, la drept de vot, la pierderea cetăţeniei şi la cei care s-ar regăsi pe mai multe liste electorale permanente, dar numărul acestora ar fi mai mic cu siguranţă decât numărul de aproape jumate de million de romani cu domiciliul stabil în străinătate şi neluaţi în calcul pentru 29 iulie. În schimb eliminarea cetăţenilor romani cu domiciliu de rezidenţă în străinătate este în mod evident o ilegalitate sancţionabila penal care este inadmisibila şi care va ridica UE în aer.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *