MRU SAU SOLOMON? BIBLIOTECA SAU PISTOLUL?

Poate că unii iau în glumă vorbele deputatului, poate că alţii cred că a fost doar un derapaj regretabil, în fine, vor fi şi dintre cei mulţumiţi că iată, cineva, i-a zis-o tare premierului ăsta cam enervant. Asta pentru că nici unul dintre aceşti oameni nu-l ştie pe deputatul Solomon. Dacă l-ar şti, s-ar înfiora. Nu am nici o îndoială că, dacă ar avea un pistol în mînă, deputatul Solomon ar trage în premier convins că nu e o crimă, ci că aşa se face politică. Puţini oameni mi se par a fi în stare să comită un asasinat politic în România de azi, şi deputatul Solomon e unul dintre ei. În vremuri sumbre, nu am nici o îndoială, deputatul Solomon ar fi fost de partea celor care au ucis în numele politicii.

Discursul politic din România de azi a ajuns la cel mai jos punct cu putinţă. Obrăznicia, insolenţa, ameninţarea, jignirea sînt, azi, de rigoare. Victor Ponta reprezintă apogeul acestui stil pentru că el îl face să pară de succes. Nici Vadim Tudor nu a reuşit ce reuşeşte Victor Ponta: să dovedească limpede că înjurînd şi ameninţînd poţi ajunge în politică sus, sus de tot. Deputatul Solomon n-are prea multă educaţie. El este renumit printre parlamentari pentru discursul violent şi e folosit drept berbece de grupul său cînd dezbaterea se încinge. Aşa e omul, n-ai ce-i face. Merită, însă, să spunem că discursul său, de cele mai multe ori o combinaţie odioasă de mitocănie groasă şi minciună agresivă, este sprijinit cu urale de grupul său parlamentar. Deputatul Solomon este cel mai pur exponent al pontismului politic. Că l-a ameninţat acum pe MRU nu mă miră – ameninţarea este cea mai folosită tehnică de discurs a pesedeilor din jurul lui Victor Ponta. Ba te ameninţă cu temniţa, ba te ameninţă cu bătaia (sper că nu aţi uitat că Ponta ne spunea încîntat cum l-ar bate pe Emil Boc), ba te ameninţă cu moartea – aşa fac ei politică, ca nişte huligani. La un moment dat, cineva trebuie să li se opună. Cineva trebuie să le spună că nu au ce căuta în politica unei ţări cît de cît civilizate. Cineva trebuie să oprească ascensiunea acestor derbedei.

Cînd primul politician va cădea răpus de glonţul provocat de oponentul său politic va fi prea tîrziu. Ca să nu ajungem acolo, trebuie să alegem acum. Şi alegerea care ni se oferă e simplă: vrem ca politicienii să vorbească precum Mihai Răzvan Ungureanu sau precum deputatul Solomon? Sînt sigur că alegerea va fi cea firească. Atunci, deputatul Solomon trebuie să plece din politică. Voi iniţia în conducerea PDL o discuţie serioasă despre reacţia pe care o vom avea, ca partid şi ca grup. Oricîte am tolera în numele libertăţii depline de exprimare a parlamentarului, pentru huliganii politici nu putem să avem toleranţă!
Cînd un alt prieten de-al său a negat genocidul, Victor Ponta l-a trimis la Washington să afle şi lumea a acceptat, placidă, că asta e. Acum, un alt prieten al lui Victor Ponta este gata de crimă. Pe ăsta nu ştiu unde o să-l mai trimită, dar de data asta nu avem voie să trecem cu vederea. Şi, dacă avem puţin curaj, trebuie să spunem limpede un alt adevăr. Şi Dan Şova şi Adrian Solomon sînt produsul stilului Ponta, de mare succes prin PSD. Dacă ne temem deja de huliganii aceştia, înseamnă că deja ne-au învins. Şi eu, unul, nu pot accepta asta. Dacă va fi să pierd alegerile, voi accepta. Dacă partidul meu va fi învins şi USL va cîştiga, iarăşi, voi accepta. Dar nu pot accepta că democraţia românească, cîtă e, şi libertatea din ţara mea, cîtă e şi ea, sînt oricînd în cătarea armei deputatului Solomon sau la comanda lui Victor Ponta şi lumea din jur tace, tace, tace. Cea mai mare greşeală pe care o pot face cei mai mulţi oameni acum este să acopere gravitatea ameninţărilor deputatului Solomon cu antipatia pe care o au, eventual, pentru PDL. Aş vrea ca apelul meu să nu fie înţeles ca un demers politic. Cei care antipatizează PDL, sînt liberi să o facă pe mai departe. Ştiu că sînt mulţi şi mai ştiu că au bune motive. Cei care nu-l plac pe MRU sînt şi ei perfect liberi să-şi manifeste opinia: să scrie, să strige, să vorbească, să nu-l voteze sau să voteze împotriva lui. În alegeri, oamenii vor pedepsi partidul meu pentru ceea ce a greşit şi îl vor răsplăti pentru ceea ce a făcut bine. Proporţia între una şi cealaltă depinde doar de alegători şi orice om politic trebuie să fie gata să primească judecata urnelor.

La fel, USL va avea parte de susţinători şi de detractori. Dar de aici la ameninţări cu moartea rostite voluptuos în faţa presei este, totuşi, un drum lung. Şi drumul acesta nu trebuie urmat! România are nevoie de Mihai Răzvan Ungureanu şi de bibliotecă, iar nu de deputatul Solomon şi de găştile de asasini ale extremei de stînga. Toţi cei care cred asta, trebuie să vorbească acum. Eu, unul, nu voi tăcea!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *