Occidentul democratic si angoasele pucistilor

Ceea ce nu s-au asteptat pucistii a fost reactia de indignare,c ondamnare si revolta a principalelor institutii ale Uniunii Europene, a Departamentului de Stat, a marilor ziare vestice, fie ele de centru-stanga ori de centru-dreapta.
Planurile de distrugere a institutiilor statului de drept, puse la cale in complicitate cu acel personaj deoptriva burlesc si sinistru care este Mircea Dogaru, nu s-au nascut la mijlocul lunii iulie, cand a fost semnat protocolul rusinii nationale. Nu, lucrurile au inceput mult mai devreme, din clipa in care Dan Voiculescu a proclamat, in auzul si vazul public, ca Traian Basescu va fi suspendat in 30 de zile. In institutia pe care dl Voiculescu o cunoaste atat de bine din interior, despre care actualul sau fervent simpatizant si protejat, istoricul Marius Oprea, a scris odinioara pagini demne de tot respectul (v. volumul "Mostenitorii Securitatii", Humaniatas, 2004), planurile trebuie indeplinite, la timp si fara murmur. Ordinul caidului a fost pus in aplicare de catre corifeii regimului pontocratic.
Ceea ce nu anticipau acesti gropari ai democratiei romanesti era reactia personalitatilor de varf ale politicii vestice. Nu credeau ca doamna Angela Merkel va protesta in termeni de o rara severitate la adresa atacului fara rusine imptriva Curtii Constitutionale si a palmuirii legilor tarii. Nu-si inchipuiau ca dl Barroso va spune lucrurlor pe nume si-l va convoca la Bruxelles premierul plagiator, acest baron Munchausen din Balcani, pentru a-l avertiza ca nu-si poate face de cap dupa cumi se nazare. Ca exista limite, ca exista sanctiuni.
M-a amuzat sa citesc zilele acestea, pe un forum, un fel de atac la adresa presedintelui Comisiei Europene caruia i se reproseaza, de catre un fost disident roman, ca a fost, in tinerete, membru al PC Portughez, ba chiar si, un timp, maoist. Trec peste faptul ca acest gen de abordare este de un simplism dezolant si ca spune mai mult despre obsesiile autorului decat despre biografia comprehensiva a domnului Barroso. La urma urmei, nu a fost doamna Zoe Petre, activa militanta uselista, membra a PCR? Nu a fost membru al PCR domnul Emil Constantinescu, ba chiar, un timp, secretar BOB (Biroul Organizatiei de Baza) din Facultatea de Geologie? Nu a fost dl Andrei Marga presedintele Consiliului Asociatiilor Studentilor Comunisti din Centrul Universitar Cluj si, daca nu ma insel, membru al Comitetului Muncipal de Partid din municipiul Cluj-Napoca?
Un critic literar publica un text in "Observator Cultural" in care da lectii despre nevoia de a evita dublele standarde cand vorbim despre plagiat. De acord. Dar, intr-o suita de rationalizari contorsionate, autorul (dl Paul Cernat) face tot ce poate pentru a diminua, prin relativizare, ba chiar banalizare comparativa (un termen imprumutati aici din analizele despre totalitarism ale unui Michael Shafir si ale subsemnatului), semnificatia scandaloasa a cazului probat al premierului plagiator in serie Victor Ponta. Mai mult, insinueaza ca, orice s-ar spune despre mega-plagiatul lui Ponta nu justifica tacerea unor intelectuali privind ceea lui, domnului Paul Cernat, i se pare a fi ceva ce tine de ordinul evidentei, anume "colaborarea stransa cu Securitatea a lui Traian Basescu in perioada cat a activat in comertul exterior". Argumentul este precar, chiar jenant: Marius Oprea spune ca Traian Basescu a colaborat cu Securitatea. Traian Basescu a colaborat cu Securitatea pentru ca o afirma Marius Oprea. Dar este o sansa pentru dl Cernat, unul dintre atat de "non-partizanii" semnatari ai scrisorii intelectualilor lui Antonescu catre institutiile UE, de a mai lovi inca o data in ceea ce dmnia sa numeste "zelatorii anticomunismului basescian".
Revenind la tema articolului, nu pot decat sa spun ca fara mobilizarea extraordinara a Vestului democratic, lucrurile ar fi ajuns probabil intr-o situatie ireversibila. Pucistii nu si-au lasat niciun fel de strategie de iesire (exit strategy), au fost si sunt fortati sa alerge inainte, orbeste si iresponsabil. Referendumul din 29 iulie ar putea fi o lectie aspra pentru cei care au crezut ca vor reusi sa inmormanteze, in cateva zile, realitatea statului de drept din Romania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *