PNŢCD: peste un deceniu în moarte clinică

Pentru asta însa e nevoie de îngroparea conflictului care a scindat Partidul National Ţărănesc Creştin Democrat imediat după eşecul alegerilor din 2000.

Doar 5% din sufragii a obţinut PNŢCD la prezidenţialele din acel an, pierzând nu numai puterea ci şi statutul de partid parlamentar. Imediat după alegeri, s-a luat decizia retragerii colective a conducerii, în frunte cu Ion Diaconscu, iar până la Congresul din ianuarie 2001 interimatul a fost asigurat de Constantin Dudu Ionescu şi Vasile Lupu.

Misiunea de reconciliere a Congresului National s-a spulberat în faţa orgoliilor politice şi, în urma “loviturii de la palat", gruparea “Lupu" l-a numit la şefia partidului pe outsider-ul Andrei Marga. Ion Diaconescu devenea preşedinte de onoare pe viaţă. Noua conducere a decis validarea fuziunii cu Alianţa Naţională Creştin Democrată (ANCD), structură înfiinţată în ’98 de Victor Ciorbea, fost premier în timpul mandatului lui Constantinescu. La nici şase luni de la alegerea sa, Marga demisiona din cauza conflictelor din partid. Interimatul i-a revenit lui Victor Ciorbea, deşi fostul preşedinte îi delegase atribuţiile de conducere prim-vicepreşedintelui Vasile Lupu.

Susţinătorii lui Marga au fost excluşi din partid, iar până la finele lui 2001, atât Ciorbea cât şi Lupu organizaseră fiecare propriul Congres. În pofida unei decizii a Tribunalului Bucureşti de anulare a fuziunii cu ANCD, vechea gardă l-a recunoscut drept preşedinte pe Victor Ciorbea. Hotărât să redreseze partidul, Ciorbea a încercat, in 2003, cooptarea unora dintre foştii membri, printr-o campanie a “ porţilor deschise" . Inţitiativa nu a avut rezultatul scontat. Dezamăgit de eşecul în alegerile locale din 2004 , Victor Ciorbea şi-a prezentat demisia. Nici succesorul său, primarul timişorean Gheorghe Ciuhandu nu a reuşit atingerea pragului electoral, PNŢCD ratând astfel, pentru a doua oară consecutiv, intrarea în Parlament.

Un an mai târziu, ţărăniştii se aflau în plin proces de reunificare a dreptei creştin-democrate din Romania. PNŢCD capata un nume nou, prin absorbţia Uniunii pentru Reconstructia Romaniei (URR). Până în toamna lui 2006 s-a hotărât revenirea la vechiul nume, din cauza refuzului Tribunalului Bucuresti de a-l valida prin sentinţă definitivă. Anul 2007 debutează cu un congres extraordinar, în cadrul căruia se alege o nouă echipă de conducere, sub directiva lui Marian Miluţ, intrat în PNŢCD cu doar doi ani înainte. Din structura de conducere mai făceau parte Aurelian Pavelescu (prim-vicepreşedinte) şi Gheorghe Ciuhandu (preşedinte CNC).

Noua conducere stârnea nemulţumirea membrilor cu vechime. Drept urmare, ţarăniştii s-au împarţit în două tabere, susţinătorii lui Miluţ şi cei ai lui Radu Sârbu. La 24 august 2008, cu sprijinul organizaţiilor judeţene şi de sector, Sârbu are şi el parte de un Congres. Totuşi, decizia de numire a acestuia la şefia partidului n-a fost recunoscută de instanţa Tribunalului Bucureşti.

În septembrie 2009 Miluţ îşi anunta alianţa cu PDL. De cealaltă parte, ţarăniştii aripii “Sârbu" încheie cu PSD "Acordul pentru Reconciliere Natională".

Anul trecut, în luna mai, Marian Miluţ i-a predat ştafeta conducerii lui Aurelian Pavelescu, acuzat de tabăra adversă că face jocurile lui Eugen Moiescu, un apropiat al PDL. Temerile lui Sârbu au prins contur atunci când urmaşul lui Miluţ a decis că gruparea sa va candida pe liste comune cu UNPR, la alegerile locale din 2012.
La acel moment, existau opt sancţiuni în instanţă: cinci iniţiate de Sârbu, trei de Miluţ.

Războiul Sârbu-Pavelescu a trecut pe planul doi, în primavara acestui an, când Victor Ciorbea le-a propus românilor coaliţia “Calea Dreaptă", adresată tuturor celor “nemultumiţi de PDL, USL şi UDMR". Radu Sârbu precum şi reprezentaţii Asociaţiei 21 Decembrie au răspuns apelului lansat de fostul premier. Ba mai mult, s-au făcut planuri cu privire la un Congres “al împăcării", care să fie consimţit de toţi cei trei lideri tărănişti.

Schimbări menite să traseze linia politică în alegerile din 2012 au început şi în aripa Pavelescu. Liderii acestei fracţiuni l-au adus la conducere pe iniţiatorul legii funciare, Vasile Lupu şi s-a decis distanţarea de alte forţe politice în alegerile următoare.

De curând, Victor Ciorbea s-a arătat dispus la un dialog cu Mişcarea Populară şi cu actualul preşedinte, faţă de care se arătase critic în trecut. În plus, Ciorbea a dat curs invitaţiei lui Traian Băsescu, care i-a convocat săptămâna trecută, la Cotroceni, pe toţi liderii tărănişti, cu scopul declarat de a-i împăca. În urma discuţiilor , Ciorbea a cerut solidarizarea tuturor grupărilor ţarăniste de la nivel local.

În prezent, PNŢCD este susţinut în sondaje de 1% din electorat, cu mult sub actualul prag de 5%.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *