Războiul rataţilor

Ca la o partidă de şah ce merge din rău în mai rău, fiecare mutare, oricât de vicleană în intenţie, duce până la urmă în acelaşi punct fără întoarcere. Opoziţia are nevoie ca de aer de cele 51 de procente în alegerile viitoare ca să fie victorioasă. In acest moment este la 52 la sută pe un trend descrescător, şi nu aşa, ci vertiginos. Doar scandalul Geoană îi mai trebuia.

Visătorul de vise şi aiuritul Geoană, de care eu, dac-aş fi fost Năstase sau Iliescu, m-aş fi debarasat de la început ca de un troublemaker (sau, pe româneşte, un încurcă-lume), după ce că a scufundat invincibila armada printr-un autogol incredibil în ultimul minut la precedentele alegeri, iată că nu se lasă nici acum în acţiunea sa de a ruina partidul pe care cu onoare l-a condus. E ca un făcut: oricum se fâţâie, oricum o drege, Geoană mai dărâmă un bastion al amărâţilor de pesedişti, şi nimeni nu-i poate sta împotrivă. Prostănac, neprostănac, iată că, alunecos ca un luptător de circ, le frânge gâtul în arenă tuturor celor ce încearcă să-l trimită acasă, în braţele Mihaelei.
Ultima lui victimă e Victor Ponta. E adevărat, lupta nu e decisă încă, dar din clinciul de azi unul dintre cei doi trebuie să piară. Iar dacă piere Geoană, piere o dată cu el şi scaunul de preşedinte al senatului, ceea ce pentru PSD e o catastrofă. Aşa că va pieri Ponta, pe care n-o să-l plângă nimeni, căci la preşedinţia partidului nu e absolut deloc de neînlocuit. Dacă mai era nevoie, prin caraghioasa, păguboasa lui gafă din aceste zile Ponta îşi arată încă o dată adevăratul chip: o nulitate politică, la fel ca şi tovarăşul şi pretinul lui de la liberali. Orice militar de carieră ştie regula de aur: "Nu da niciodată un ordin dacă nu eşti sigur că va fi îndeplinit". Altfel îţi pierzi autoritatea şi cazi cu atât mai rău, cu cât te-ai căţărat mai sus. Ponta şi-a confundat propriile râci şi resentimente cu politica partidului. A uitat că Geoană nu e doar un om, ci şi o funcţie, şi că lovind omul pierzi dezastruos şi funcţia. La reacţia uimită a celor care ştiu cu adevărat fotbal – Năstase şi Iliescu – Ponta s-a arătat rigid şi încăpăţânat: i-a contrat pe tăticii din spatele lui, şi fără care e un zero, şi a ameninţat cu demisia. Mă tem că nici măcar pe asta nu şi-o va da – căci nu e în gena politicianului român -, ci se va retrage cu coada-ntre picioare pe ultimul scaun din stalul partidului. Pe când Geoană, ca în acel clip din perioada alegerilor, se va înălţa senin, cu cască de cosmonaut sovietic pe cap, spre bolta-nstelată.

Este războiul rataţilor, al celor ajunşi la conducerea acestui "mare partid" de pomană, fără nici un merit, nici măcar acela de a fi cel mai ticălos, cel mai lipsit de scrupule politician, cum s-a-ntâmplat până la ei. După era ticăloşilor, în PSD a venit era nulităţilor. Piloţi de maşini şi cosmonauţi năuci conduc de ani de zile PSD-ul. Cred şi eu că vechii crocodili îi dispreţuiesc de nu mai pot. Cred şi eu că Adrian Năstase, balaurul ţinut în lanţuri, pe tuşă, de atâta vreme, începe să simtă vânt în aripi.

Din dezastrul acestei lupte de pitici, PSD-ul va pierde incomparabil mai mult decăt prin orice capcană şi viclenie ale preşedintelui Băsescu şi ale PDL. De altfel, miraţi şi bucuroşi, aceştia n-au reacţionat în nici un fel, aşteptând ca pesediştii să se bată singuri. De-aici, toate drumurile duc la pierzanie: fie câştigă Geoană şi tot partidul se face de râs, fie câştigă Ponta şi partidul pierde a doua funcţie în stat, fie Iliescu şi Năstase dau o lovitură de palat şi se arată pe faţă ca adevăraţii lideri ai stângii unite. În acest din urmă caz PSD chiar nu mai are nici o şansă, căci nici măcar îmbrăcaţi în pieile de oi ale lui Ponta sau Geoană primii doi n-au mai avut trecere la oameni, darmite dacă şi-ar arăta colţii de lup…

"Întărâtă-i, drace, că şi mie-mi place!" se spune în popor, şi într-adevăr nu există pentru mine spectacol mai înveselitor decât bâlbâielile şi izbucnirile înspăimântate ale celor care, până nu de mult, se şi vedeau prim-miniştri şi preşedinţi, şi care simt, pe măsură ce se apropie alegerile, că le fuge pământul de sub picioare. Ce ne-am face, în nebunia crizei tot mai ameninţătoare, dacă ne-am trezi deodată cu alde Geoană şi Ponta, Antonescu şi Dan Voiculescu, Iliescu şi Năstase la cârmă?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *