Revoluţia imensului jeg

Cîndva, parcă atât de demult, Crin Antonescu s-a înfăşurat în mantia bunului revoluţionar şi a promis că va face o "revoluţie a bunului-simţ". Pentru cei care au fost cît de cît atenţi la ce era personajul înainte de momentul său "revoluţionar", mişcarea nu a prins deloc. Antonescu fusese şi înainte ceea ce continuă să fie şi astăzi: fanfaron, linguşitor, inconsistent, fără proiect, fără idee, vorbete, leneş, obraznic, cu un simţ puternic al parvenitismului. Pentru mulţi însă, noul rol a prins: era, probabil, o situaţie inevitabilă în condiţiile în care creierelor multor români sunt călcate seară de seară cu şenilele de tanc sovietic ale televiziunilor de ştiri.

Judecând după fapte – şi nu după vorbe…goale! – "revoluţia bunului-simţ" nu a fost decît o înşiruire de cuvinte violate copios de comportamentul lui "Rică Venturiano care se crede Vlad Ţepeş". Alianţe, opţiuni, prietenii, parteneriate, dezertări, abdicări, somnolenţă prelungă – toate acestea, şi mai vizibile în ultimii ani (de cînd dl Antonescu obişnuieşte, probabil, să se salute în faţa oglinzii cu apelativul "domnule preşedinte al României"), m-au dus la ideea că partea cea mai consistentă a "operei" politicianului Crin Antonescu este bretonul său. Se pare că m-am înşelat. Elogiul promiscuităţii pe care îl face constant liderul (?!?!) PNL ar merita, poate, prima poziţie.

Apetenţa dlui Crin Antonescu pentru mizerie – haideţi să spunem direct, pentru JEG! – a fost dovedită încă o dată, cu asupra de măsură, luni seară cînd liderul (?!?!) PNL a ales să comenteze o imensă mizerie de presă. Să comenteze şi, prin complicitate discretă, să legitimeze cumva cîteva secunde de jeg TV repetate de forte multe ori!

Nu cred că există nici o justificare pentru comportamentul acestui ins devorat de propria-i isterie. Există, cel mult o posibilă explicaţie. Probabil că momentul de luni seara a fost un fel de interviu de job în avans – pentru un mediocru care simte, în sinea lui, probabil, că în 2014 (dacă va apuca să ajungă în competiţia în care îşi doreşte), nu poate lua mai mult decît locul al treilea.

Mai realist e, zic eu, să ne aşteptăm ca dl Antonescu să formeze în curînd un cuplu de comici jalnici ai ecranului, alături de, spre exemplu, Dana Grecu, această Doamnă cu Tigaia de Fier a presei româneşti. Sau, de ce nu, să prezinte o emisiune pe care chiar o merită: În Zgura presei!
P.S. Aştept reacţii din partea intelectualilor lui Crin Antonescu (mulţi şi aşezaţi la rînd, cu căciula în mînă!). Până şi Mircea Badea pare oripilat de opţiunea de luni seara a preşedintelui (?!?!) PNL.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *