Testament pentru Rusia, sau ghidul destinului de invadator al poporului rus

Un document publicat la Paris în anul 1843, comentat cu mare interes de-a lungul timpului, atât pro cât şi contra. Pe de o parte s-a spus că are caracter premonitoriu, pe de alta că e penibil şi perfid, unii istorici vorbesc despre "idealismul acestui text apocrif"… S-a vorbit mult şi la noi despre acest testament. În unele cazuri pentru a se reda fidel culoarea perioadei istorice în care a fost scris a fost folosit la traducere modul de exprimare în limba română aşa cum era ea vorbită în acea epocă, în alte cazuri modul de exprimare a fost oarecum "adaptat" prezentului. Important este că reprezintă un text valoros (cu o semnătură valoroasă), care merită să fie citit, şi "pritocit"… Iată-l.

"În numele Prea Sfintei şi Nedespărţitei Treimi, Noi Petru I, către toţi urmaşii noştri moştenitorii Tronului, Guvernanţilor şi naţiei ruseşti. Marele Dumnezeu, de la care avem existenţa şi Coroana noastră, luminându-ne, îmi arată mie a privi spre poporul rusesc ca fiind chemat a stăpâni în viitorime toată Europa. Eu pun temei acestei idei, că naţiunile Europei au ajuns cele mai multe într-o stare de vechime aproape de a lor cădere. Urmează dar, a fi ele subjugate de un popor tânăr şi nou, când va ajunge la întregimea creşterii sale şi va căpăta toată a sa putere…Eu am găsit Rusia ca un pârâiaş şi o las ca un râu mare. Iar moştenitorii mei o vor face şi mai mare, întinsă, hotărâtă de a face să rodească Europa cea stârpită. Eu le las instrucţiunile următoare pe care le recomănduiesc la a lor luare aminte ca să le păzească cu statornicie. A ţine naţia rusească necurmat în stare de război, spre a avea pe soldaţii ei pururea deprinşi la război … Războiul să ajute păcii, în interesul întinderii Rusiei şi a înaintării ei în înflorire.

A chema prin toate putincioasele mijloace, de la naţiile cele învăţate ale Europei, comandiri în vreme de război şi oameni învăţaţi în vreme de pace, spre a face ca naţia rusească să capete foloase de la celelalte naţii, fără a pierde nimic din ale sale proprii.

A se amesteca în toate pricinile şi dezbaterile din Europa, mai vârtos în acele ţări care fiind mai în apropriere, interesează mai cu seamă.
A vârî vrajba în Polonia, a hrăni în ea tulburări necontenite; a câştiga cu bani pe seama celor mai puternici, a avea înrauriri în Dietele lor spre a putea lucra la alegerea Crailor lor şi a-şi face partizani în Polonia …Dacă puterile vecine s-ar împotrivi să le împace, împărţind-o cu ele …

A lua cât s-ar putea mai mult din hotarele Suediei şi a şti cum să se facă ca însăşi ea, Suedia, să-i deschidă război, spre a-i găsi pricina de a o subjuga… A dezbina Suedia de Danemarca şi, cu luare aminte, a hrăni rivalităţile lor. A însoţi Prinţii ruşi întotdeauna cu prinţese din Germania spre a înmulţi influenţa noastră acolo … să se unească de la sine la pricina noastră.

A căuta alianţa de comerţ cu Englitera, mai mult decât a oricărei alte Puteri, pentru că ea are mai mult trebuinţă de Noi… a schimba cheresteaua noastră şi alte produse cu aurul ei şi a face ca negustorii şi matrozii ei să-i deprindă pe cei ai naţiei noastre spre navigaţie şi comerţ.

A se întinde neîncetat către Nord, pe marginea Mării Baltice, şi către Sud pe marginea Mării Negre.
A se apropia cât mai mult de Constantinopole şi de India, ca acel ce va stăpâni acolo, va fi adevăratul stăpânitor al lumii … A străbate până la Golful Persic, a restatornici de se poate comerţul cel din vechime al Orientului şi a se întinde pana în India care este magazia lumii…
A căuta şi a câştiga alianţa Austriei … a o sprijinii în zadarnicele ei închipuiri de a stăpâni Germania… iar prin taina a întărâta duşmănia Prinţilor Germaniei împotriva ei…

A face de a se interesa curtea Austriei ca să izgoneasca pe Turci din Europa şi a nimicii pretenţiile ei când vom subjuga Constantinopole…

A face pe toti grecii dezbinaţi ce sunt împrăştiaţi în Ungaria, Polonia şi alte ţări, să se lipsească de ele şi a se reface sprijinul lor şi a intermedia o asociaţie universală; aceştia vor fi tot atâţia prieteni pe care Rusia îi va avea în statul fiecărui duşman al ei.

Dupa ce Suedia se va dezmembra, Persia se va birui, Polonia se va subjuga şi Turcia se va supune … a propune foarte tainic la curtea Franţei, apoi la cea a Austriei, de a împărţi cu ele lumea, măgulindu-se ambiţia şi iubirea lor de sine… Rusia să se ajute cu ele pentru a le desfiinţa pe urmă…

Dacă amândouă aceste curţi vor refuza propunerea Rusiei, atunci trebuie să se ştie cum să împartă între ele gâlceava şi a le face să se slăbească una pe alta … Apoi Rusia, folosindu-se de un prilej hotărâtor, va năvăli asupra Germaniei, pornind totodată cu doua flote mari ce vor năpădi Franţa. Aceste două ţări biruindu-se, celelalte părţi ale Europei vor trece lesne şi fără împotrivire sub jugul Rusiei"…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *