Uniunea Europeană, un butoi de pulbere, financiară

Nivelul acestor sume atinge 2.000 spre 3.000 de miliarde euro, bineînţeles întinse pe anii viitori, însa deja se pare ca s-a ajuns la o pierdere efectivă de 200 miliarde euro, bani care trebuie compensaţi de undeva, adică de la Uniunea Europeană, mai precis de la noi, contribuabilii europeni. Să încercăm să înţelegem mecanismul pe un exemplu de bancă, care, în urma cu câteva săptămâni a trebuit să fie naţionalizată de guvernul belgian, pentru că alfel ar fi putut constitui scânteia de care am vorbit mai sus.

Banca Dexia, cu capital belgian, francez şi luxembourghez, 4 milioane de clienţi, 80 miliarde euro sub formă de depozite, 700 de miliarde euro expunere pe datorii suverane şi altele. Imediat după naţionalizare, statul belgian a furnizat garanţii de 90 miliarde euro, de unde, pe cale de logică, rezultă că nivelul pierderilor efective s-a situat la această imensă sumă, mai mare decât suma depozitelor atrase. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu intervenea această naţionalizare? Desigur, depunătorii, companii sau persoane, şi-ar fi cerut şi nu ar fi primit din sumele depuse, decât nivelul infim garantat prin lege. De aici până la contagiunea întregului areal bancar european nu mai era decât un pas. Desigur, unii dintre noi pot afirma că este bine ca sistemul bancar să sufere, pentru tot ceea ce a făcut până acum împotriva noastră, cerându-ne dobânzi mari, creditându-ne afacerile cu mare greutate sau deloc sau executându-ne silit, atunci când greutăţile întâmpinate au condus la nerambursarea împrumuturilor.

Ce ne facem însă cu funcţia acestui sistem de a asigura platforma de desfăşurare a activităţilor economice dintr-un stat? Noi asociem de regulă băncile cu creditele, însă acestea au şi o funcţie extrem de importantă, de a asigura desfăşurarea activităţii economice: prin bănci platim furnizorii, ne primim banii de la clienti, efectuam alte operatiuni de plata a taxelor şi impozitelor, a salariaţilor etc. Doar nu vom putea să efectuăm toate acestea cu banii jos, este imposibil. Aşa că sistemul bancar, în opinia mea, reprezintă reţeaua sanguină a sistemului economic şi din acest motiv, de funcţie vitală, trebuie să avem mare grijă de sănătatea lui, ca şi componentă a vieţii noastre.

Ionel Blănculescu este analist financiar şi autor al blogului www.blanculescu.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *