UPDATE la Buclucaşul art 134 din Constituţia României

Într-adevar în legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/16_08_2012__50934_ro.doc la art. 54 al (1) conducerea Ministerului Public sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Iar în legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/16_08_2012__50939_ro.doc la art 32 al (1) se precizează că numai avizul conform este obligatoriu altfel nu este obligatoriu
Aşadar era prea frumos să ne fi scăpat ceva aşa în urma discuţiilor am început să sper şi eu.

Deci totul rămâne cum am scris în articolul anterior dar doresc să arăt cât de simplă rezolvarea şi că este şi na organică adică în spiritul comstitutiei şi legislaţiei noastre în vigoare.

În Constituţie  puterea judecătorească este cea  care asigura în stat înfăptuirea justiţiei  şi în acest sens menţionăm art 1 al (4) care o defineşte ca  fiind în echilibru şi separaţie faţă de  celelalte două puteri : legislativă (parlamentul) şi executivă (guvernul şi ministerele) structura şi funcţionarea ei fiind  reglementata în cap vi –Autoritatea judecătorească (art 124-art 134).

Din analiza acestor prevederi în comparaţie formală cu cele dedicate legislativului şi executivului este lesne de văzut că puterea judecătorească are  în vârful ei ca un fel de instanţă etică, profesională şi de control şi chiar sancţionare internă, organismul numit CSM,   care controlează  din punct de vedere profesional şi etic, activitatea corpului magistraţilor,   din CSM făcând parte pe lângă membrii aleşi direct de magistraţi şi doi  reprezentând societatea civilă şi desemnaţi de Senat (legislativ) şi trei de drept şi anume unul reprezentând executivul (ministrul justiţiei) şi alţi doi vârfurile  magistraţilor judecători şi ale magistraţilor procurori, respectiv preşedintele ICCJ şi Procurorul General.

Desigur că între puterile statului sunt legături în plan orizontal legături care arata şi nivelele de orizontalitate între structurile puterilor respective.

Astfel lăsând deoparte Preşedintele care se află între aceste Puteri având prin prerogativele constituţionale  conotaţii şi elemente comune cu ele constăm  necesitatea unei relaţie bivalente, pe orizontală, mai amplă este adevărat în cazul Minsterului Public, aşa cum cred că rezulta şi din corectă interpretare a legilor implicate în domeniu.

Astfel pentru cadrul general  relaţia este prescrisă de art 13, art 29 şi art 46 al (2) din legea nr. 90/2001 privind Guvernul României şi art 1, art 2, art 3 din HG 652/2009 privind Ministerul Justiţie cât şi art 5 din legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;

 În ceace priveşte aspactele punctuale:

A) Faţă de CSM ministrul de justiţie este un membru participant de drept atât la şedinţele plenului, cât şi la şedinţele ambelor secţii ale CSM spre deosebire de preşedintele ICCJ şi Procurorului General care înafara plenului participa doar la secţiile domeniului lor de activitate aşa cum se precizează în art 28 din legea nr.317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii iar CSM poate cere informaţii şi acte necesare de la Ministerul Justiţiei conform art 31 din aceiaşi lege;

B) În ceea ce riveste relaţia cu ICCJ în art. 27 din legea 304/2004 la al. (1) se stipulează că: „La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.”

C) Aşa cum afirmam relaţia cu MP este mai amplă respectiv se constată că relaţia dintre Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi chiar Parlament sunt mai strânse şi mai complexe decât cele cu ICCJ în sensul că în legea 304/2004, se prevăd, fără însă ca să se încalce independenta procurorilor în activitatea de urmărire penală şi privitor la soluţiile adoptate, următoarele care sunt de fapt elemente de informare şi de control administrativ al eficienţii activităţii: a se vedea art 69 referitor la controlul pe care-l poate efectua când considera necesar Ministrul justiţiei, a se vedea art 79 referitor la raportare anuală a activităţii Parchetului de pe lângă ICCJ atât către CSM cât şi către Ministerul justiţiei care va prezemta concluzii şi în Parlament şi a se vedea art 88 privind raportul similar făcut de DNA

Concluzie:
Din aceste texte coroborate şi cu textul Constituţiei din deja celebrul art 134 al (1) reluat şi în art. 35 al legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii – unde Plenul Consiliului Superior al Magistraturii printre altele propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari; ajungem la concluzia că avizul ar fi bine să şi corect să fie conform păstrându-se însă o anume deosebire cu numirile la ICCJ lucru care s-ar realiza simplu dacă s-ar adăuga în articolul 54(1) termenul de “conform” ceea ce ar însemna că se lasa da iniţiativa de desemnare Ministrului Justiţiei, dar lasă decizia puterii judecătoreşti în speţă CSM şi desigur în final Preşedintelui.
Spre aceiaşi interpretare ne conduce şi analizarea comparativă a procedurii de numire a conducerii ICCJ faţă de cea a MP în sensul că la prima, nominalizează doar CSM iar Preşedintele dacă refuza propunerile trebuie să motiveze în fata CSM, iar la a doua Ministrul Justiţiei cu avizul CSM, iar preşedintele refuzând, nu motivează nici în faţa Ministrului Justiţiei şi nici în fata CSM, ci, foarte semnificativ, doar în faţa publicului, punând astfel în condiţii de egalitate CSM cu Ministrul Justiţiei, egalitate care nu ar fi satisfăcută decât dacă propunerea ar ajunge la Preşedinte doar cu acordul simultan al acestora, altfel nominalizarea blocându-se până când părţile se pun de acord.

În lumina tuturor celor spuse mai sus este clar că la Preşedinte nu trebuia din decenţă şi respectarea spiritului şi nu a literei legislaţiei, spirit tocmai arătat de mine mai sus, să ajungă propunerea dnei Pivniceru odată ce nu a fost avizata favorabil de CSM.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *