Varză de Dăbuleni

După exmatricularea sa din PSD, Mircea Geoană reuşeşte să ţină trează atenţia opiniei publice. E un fapt care nu pică foarte bine proiectului concurent al USL, cel prin care arhiteţii său au încercat mascarea scandalului Geoană – demararea procedurilor de suspendare a lui Traian Băsescu. Pe de altă parte, nu sînt convins că dl Geoană poate scoate dividende din acest focus mediatic al cărui subiect este: adesea, presa se uită la un personaj politic aşa cum se uită la tot felul de ciudăţenii. De altfel, fostul lider al PSD ar trebui să ştie bine asta din experienţă proprie.

Miercuri, 23 noiembrie, zi istorică şi isterică pentru Mircea Geoană: mai repede decît, în mod cert, îşi dorea, a pierdut, cu un scor copleşitor, scaunul de preşedinte al Senatului. În urma acestui moment, vom avea în decembrie un verdict de la Curtea Constituţională pe o sesizare făcută de Mircea Geoană, dar avem mai ales cîteva serii de imagini memorabile: cu un Geoană care nu vrea să îşi dezlipească de posterior un scaun care îi dădea putere; cu un Geoană care nu ar renunţa la un birou de preşedinte de Senat, deşi aproape că are convingerea despre acesta că, întrucît a avut ceva legătură cu Ceauşescu, ar fi bîntuit de tot felul de fantome; cu un Geoană vorbind aproape fără perdea despre Iliescu şi despre penumbra în care stă un PSD cu Iliescu preşedinte de onoare.

Joi, seria antologică marca Geoană continuă la modul voluptuos. Mircea Geoană se întorce la origini (oare?) şi descinde în Dăbuleni. La concurenţă cu tinerii şi derutaţii stîngişti de la noi, readuce în prim-plan conceptul de “cămin cultural". Ţine un discurs la locul pricina şi, în alt fel decît îşi doreşte, îmbujorează (urmare, desigur, a unui inevitabil amuzament) oarecum măcar spaţiul virtual. Lansează o parafrază de largă respiraţie – azi în Dăbuleni, mîine în toată ţara! Execută trecutul şi prezentul politico-instituţional ca un bun creştin-revoluţionar şi decretează că e pe cale să înceapă o nouă revoluţie – necesară, urgentă – în politica autohtonă. Cu alte cuvinte, se declară hotărît să înceapă un nou proiect politic. E lozincard, previzibil, uşor patetic (“a venit momentul să ne ştergem lacrimile şi să ne ridicăm glasul" – of, of, măi, măi!). E, de la un cap la altul, fals.
Dar, în sumă, e sau măcar vrea să pară convins că îşi va impune noul proiect politic (despre care nu dă detalii). La cum a început însă, are toate şansele să impună altceva: un nou concept, o nouă sintagmă, alturi de “pepenii de Dăbuleni". Şi anume: "varză de Dăbuleni". Cam aşa a fost post-PSD Mircea Geoană: VARZĂ! Inclusiv la Dăbuleni!

Cristian PĂTRĂŞCONIU este director-adjunct al ISP şi autor al blogului www.patrasconiu.ro. Opiniile exprimate aici sînt făcute exclusiv în nume personal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *