Voturi pierdute

Pe de altă parte, sistemul de vot în două tururi îndeplineşte acest criteriu. Folosind acest sistem nu putem avea niciodată surpriza, extrem de neplăcută, să vedem că mandatul este atribuit unui individ detestat de o majoritate.
Să continuăm comparaţia între sistemul de vot într-un tur şi acela în două tururi. Ne vom concentra acum pe a doua problemă ridicată de votul majoritar într-un tur, anume numărul foarte mare de voturi pierdute.

Să presupunem o alegere cu 4 candidaţi: Alin (40%), Bogdan (30%), Cristian (20%), Dinu (10%). Este o distribuţie destul de apropiată de datele multor alegeri reale şi are avantajul că poate fi uşor reţinută.
Sistemul FPTP îl selectează drept câştigător pe Alin, care a primit 40% din voturi. Ce se întâmplă cu celelalte 60% din voturi? Sunt pierdute. Au fost acordate unor candidaţi care nu au primit mandatul.
Vedeţi acum problema… FPTP (“uninominalul pur, într-un tur") pierde foarte multe voturi. Dacă un candidat a primit 20% din voturi şi este primul clasat, primeşte mandat în condiţiile în care voturile date celorlalţi candidaţi, 80% din totalul voturilor, se duc nicăieri.

Comparaţi acum cu rezultatele sistemului în două tururi. Alin (40%) şi Bogdan (30%) au intrat în turul 2. Alegătorii lui Cristian (20%) votează toţi cu Alin, iar alegătorii lui Dinu (10%) votează toţi cu Bogdan. În final, Alin câştigă cu 60%.
Observăm că în acest caz cantitatea de voturi pierdute este mai mică. Este un avantaj al votului în două tururi. Acest mod de scrutin nu poate pierde, matematic vorbind, mai mult de 50% din voturi. Pe de altă parte, FPTP poate pierde mai mult.
Reţineţi că am comparat aici doar scrutinul majoritar într-un singur tur cu acela în două tururi. Există forme de scrutin majoritar care pierd încă şi mai puţine voturi. Despre acestea, cu altă ocazie.
De asemenea, să nu uităm că acesta este doar un model matematic. În lumea reală intervin şi consideraţii psihologice. Spre exemplu, unii dintre alegători nu se simt reprezentaţi de nici unul dintre cei doi candidaţi care au ajuns în turul 2. În acest caz, ei pot alege să nu se mai prezinte la al doilea tur de scrutin. Adesea participarea scade, într-adevăr, în turul 2. Dar pe noi ne interesează acum doar cum funcţioneză, în principiu, aceste două sisteme de vot, cu un tur şi cu două tururi.

Argumentul voturilor pierdute este folosit uneori pentru a “demonstra" superioritatea sistemelor proporţionale, “pe listă de partid". Acesta însă este un argument incorect. Sistemele “pe listă", proporţionale, sunt altceva. Ele selectează căştigători multipli (multiple winners). Prin definiţie, acestea nu pot fi folosite atunci când trebuie să selectăm un singur câştigător, cum este cazul alegerilor pentru primar, Preşedinte, sau şef de consiliu judeţean. În aceste cazuri suntem obligaţi să folosim sisteme majoritare, cu un singur câştigător (single winner).

Şi oricum, sistemele proporţionale, “pe listă", pierd şi acestea voturi. Nu foarte multe, dar pierd. Cu un prag electoral de 5% de obicei sunt pierdute, în alegerile reale, peste 15% dintre voturile exprimate.
Ce se întâmplă în sistemele mixte? Aici discuţia este mai complicată, pentru că sistemele mixte reunesc caracteristicile votului direct (majoritar) şi a celui “pe listă". Comparaţia are o valoare limitată, pentru că sistemele mixte de regulă presupun exprimarea a două voturi, unul direct, pentru un candidat, altul indirect, pe o listă. Sigur că acest procedeu reduce numărul de voturi pierdute, însă cu preţul complicării modului de scrutin. De asemenea, sistemele mixte sunt sisteme cu câştigători multipli, deci inaplicabile în cazul selecţiei de la alegerile pentru primar, Preşedinte, şef de consiliul judeţean.

În aceste cazuri, doar sistemele majoritare pot intra în discuţie. Şi vedem că acestea nu s-au născut egale. Matematic vorbind, aşadar, FPTP cade testul Piezătorului Condorcet şi pierde mai multe voturi decât sistemul în două tururi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *