Ziua Națională

În general, simbolistica unei ţări, mesajul care se vrea să fie trimis în străinătate, cartea de vizită a unei naţiuni, este constituită din drapel, stemă şi ziua naţională. Despre drapel şi stemă – poate altă dată, fiind probleme delicate de heraldică.

Ziua Naţională este sărbătorită de românii de pretutindeni. Ambasadele României organizează, fiind obligate de protocol şi de uzanţele uniforme, câte o recepţie, ca de altfel toate ambasadele altor ţări când este ziua lor naţională. Diplomaţilor români le vine destul de greu să precizeze ce se sărbătoreşte la 1 decembrie. Încearca să povesteasca despre o mare adunare populară care a hotărât unificarea prin întregirea României cu provincia ei, majoritar locuită de români. "Da, sigur, reacţionează cu politeţe diplomatul străin, şi mai departe?" Diplomatul nostru mai bea puţin din paharul de şampanie, ca să-şi facă curaj şi se lansează într-o disertaţie despre Primul război mondial, despre Tratatul de la Trianon, despre Transilvania şi… brusc faţa diplomatului oaspete se luminează "Ah, Transilvania, sigur că ştiu, Dracula, cum să nu ! Dar voi nu v-aţi cucerit Independenţa?"

Aici este problema – ziua de 1 decembrie, ceea ce s-a întîmplat în 1918, priveşte istoria internă a României, este un episod comun aflat în istoria multor ţări. SUA au avut un episod similar – este vorba despre întregirea cu statul Texas. Sau cu alte state, doar este o federaţie. Sau Războiul de seccesiune. Aceste date istorice sunt notabile, importante chiar, dar fac parte din istoria internă, sunt evenimente naţionale. Cucerirea independenţei unui stat este insa un eveniment internaţional. Statele Unite ale Americii sărbătoresc la 4 iulie Ziua Independenţei! Majoritatea statelor de pe glob au ca zi naţională sărbătorirea Independenţei. SUA, India, mai toate statele africane, o bună parte din America Latină şi din Asia, state din insulele Pacificului şi ale Oceanului Indian – fac parte din acestă categorie. Alte state aniversează o revoluţie, o schimbare radicală de sistem de guvernare – Franţa sau Iranul, de exemplu. O ultimă categorie de state, monarhii, ducate, imperii, au ca zi naţională ziua de naştere a monarhului – Marea Britanie, Japonia, Danemarca.

Ce semnificaţie au aceste zile naţionale, ce mesaj duc ele lumii? În primul rând libertatea! Este ceva mai important decât libertatea? Independenţa unui stat este condiţia necesară suveranităţii şi a bunăstării. Mai ales când ea a fost cucerită prin luptă. Respectul faţă de suveran, faţă de capul statului, imagine şi reprezentant al ţării respective, este o a doua expresie a zilei naţionale. O revoluţie, care de obicei duce la o schimbare democratică, deci din nou este vorba despre libertate, este un alt prilej pentru stabilirea datei unei zile naţionale. Libertate, Egalitate, Fraternitate scandau francezii când au cucerit Bastilia, ultimul bastion al monarhiei, la 14 iulie 1789, această zi de 14 iulie devenind Ziua Naţională a Republicii franceze.

Ce mesaj transmite lumii Ziua Naţională a României? Este vorba despre teritoriu. Despre pământ, până la urmă, unul dintre cele patru elemente primordiale ale lui Aristotel. Şi, dacă am consulta "Firea românilor" volum coordonat de Daniel Barbu, am realiza că dragostea pentru pământ, patima pământului, caracterizează pe român în cel mai înalt grad. Sub acest aspect Ziua Naţională a fost bine aleasă. Dar, dacă comparăm cu celelate ţări, mesajul nostru pare rudimentar şi provincial. Libertatea, respectul, schimbarea în bine sunt categorii ideatice care trezesc aprobarea şi de ce nu, chiar admiraţia.

Poate ar fi bine să stabilim, prin lege şi amendarea Constituţiei, Ziua Naţională a României la 9 mai, Ziua Independenţei. Nu neapărat ca să-i imităm pe americani, ci ca să fim şi noi în rînd cu lumea, cu majoritatea statelor. Ne amintim în ce condiţii a fost stabilită Ziua Naţională, după episodul de la Târgu Mureş. Ceea ce astăzi pare o greşeală, a avut la timpul respectiv logica sa politică. Astăzi motivele care au stat la baza stabilirii datei Zilei Naţionale par anacronice.

Un alt motiv ar fi cel climatic. Stabilită la începutul iernii, de obicei pe frig, sărbătoarea naţională pare zgribulită şi uşor pe repede înainte. În luna mai este altă poveste. Un ultim argument : la parada militară, adesea organizată cu acest prilej, s-ar face o economie de până la 23% dacă respectiva paradă ar avea loc în sezonul călduros, este vorba despre echipament, cazarmament şi de consumul motoarelor. Amănunt deloc minor pe vremurile acestea de criză.
Oricând ar fi stabilită, de Ziua Naţională : La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *